Coşbuc 150: Eveniment istoric. Pentru prima dată, la Bistriţa, România literară, cea mai importantă revistă de literatură din ţară

Evenimentele dedicate aniversării a 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc au fost deschise de cea mai importantă revistă de cultură din ţară, după cum spun organizatorii - „România literară”. În deschiderea întâlnirii de la Biblioteca Judeţeană, managerul instituţiei, Ioan Pintea, a declarat: „Astăzi este un moment de neuitat pentru Bistriţa, un moment foarte important pentru că în mijlocul nostru este întreaga redacţie a „României literare”, în frunte cu domnul Nicolae Manolescu. Aşa o echipă puternică nu a fost până acum la Bistriţa. Îi cunoaştem pe toţi, le ştim textele, le citim cărţile. Este o bucurie foarte mare să avem asemenea oaspeţi. Mulţi am crescut cultural cu textele domnului Nicolae Manolescu şi ale colegilor domniei sale de la „România literară” ai cărei susţinători suntem. Este o revistă care i-a publicat pe bistriţeni şi care este aproape de bistriţeni”.
La rândul lui, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, a declarat: „Suntem martorii unui eveniment istoric. Pentru prima dată poposeşte la Bistriţa întreg colectivul celei mai importante reviste de literatură din ţară. Dăm startul la şase zile de sărbătoare, în care încercăm să aducem un omagiu celui ce reprezintă pentru sufletul românesc un simbol care va dăinui în timp şi peste timp. Merită George Coşbuc să primească, din partea generaţiilor care urmează, acest omagiu, prin grija Bibliotecii Judeţene. Cu sprijinul Consiliului Judeţean edităm nu mai puţin de 12 titluri de carte care vorbesc despre Coşbuc şi opera sa, care-l aduc în actualitate, demonstrându-ne că George Coşbuc, prin opera lui, poate fi contemporan cu noi. În numele Consiliului Judeţean mulţumesc tuturor celor care s-au ocupat de aceste eveniment, şi în mod special domnului academician Nicolae Manolescu, care onorează cu prezenţa domniei sale aceste activităţi şi „României literare”, pentru că va dedicat un număr special poetului George Coşbuc”.
Prezenţa criticului Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, şi directorul revistei „România literară”, împreună cu întreaga echipă, a făcut ca sala de festivităţi a Bibliotecii Judeţene să fie neîncăpătoare. În discursul său, academicianul a vorbit despre rolul literaturii în societatea actuală, despre importanţa revistelor literare pentru păstrarea vie a spiritului cultural: „Sunt foarte impresionat de Biblioteca Judeţeană, pe care am vizitat-o pe îndelete. Mi se pare un lucru extraordinar când într-un oraş este menţinut viu spiritul unei biblioteci. Sunt oraşe întregi în care nu mai avem librării şi nici biblioteci. La Piteşti nu mai avem nicio librările, la fel, la Câmpulung, la doi paşi, doar o papetărie care mai vinde câte o carte printre păpuşi. Mi se pare ciudat să spui că astăzi nu se mai citeşte. Această idee vine de la nişte sinucigaşi care se numesc editori şi asta pentru a nu plăti Uniunii Scriitorilor taxa de timbru. Însă, ne ducem la un târg de carte şi descoperim sute, mii de titluri de carte de parcă ele ar fi apărut singure. Editurile publică mult mai mult decât declară, iar noi suntem într-o pagubă de milioane de lei. Le-am atras atenţia şi celor de la Finanţe, care sunt într-o pagubă mult mai mare.
Am văzut aici o sală de lectură care este plină de cititori. Bănuiesc că dumneavoastră, bistriţenii, nu sunteţi mai cu moţ faţă de alţi. Dacă scoţi cărţii, cu siguranţă se citesc. Suntem legaţi de cultura scrisului, eu personal prefer să citesc o carte tipărită şi un ziar print. Nu mă văd citind „Război şi pace” pe telefonul mobil. Suntem în faţa dumneavoastră, oamenii care lucrăm săptămână de săptămână la „România literară”. Am reuşit, de-a lungul timpului, să menţinem publicaţia deasupra apei, deşi au fost vremuri grele. Pentru prima dată, în istoria culturală a României, acum un an am obţinut bani de la buget pentru publicaţiile literare ale Uniunii Scriitorilor şi ale uniunilor de creatori. Această subvenţionare ne-a scutit de a ne duce în fiecare an cu mâna întinsă de la un prim-ministru la altul, de la un sponsor la altul. Dacă nu ar mai fi reviste în aceste vremuri, în care editorii să se plâng că nu vând, nu am mai ştii cine scrie, unde scrie, cum scrie, dacă merită sau nu să citeşti o carte, cultura ar deveni un fel de sac din care fiecare ar scoate ce nimereşte. Revistele sunt cele care ne atrag atenţia asupra unei vieţi culturale, a unor oameni care din asta trăiesc, pentru asta sunt făcute, să publice. Fără reviste nu am şti ce şi cum să citim, ar fi ca şi cum am merge în faţa unui raft la bibliotecă şi ne-am întreba de unde au apărut aceste cărţi.
Nu apare nicio ştire, nici măcar pe burtiera unei televiziuni când moare un mare scriitor, în timp ce, când un manelist se războieşte cu o manelistă, roiesc ştirile pe micul ecran. Cădem într-o subcultură crasă şi aici intervine rolul revistelor literare. Fără aceste reviste riscăm să ne transformăm într-un fel wikipedia, în care cauţi ce vrei şi găseşti ce nu vrei. Dorim să refacem acea bibliotecă a şcolarului. Printre autorii care să fie reeditaţi îl amintim pe Coşbuc cu „Balade şi idile” şi poate şi „File de tort”, Creangă cu „Amintiri din copilărie”, Mihai Eminescu cu „Poezia jună” la un preţ de 7-8 lei, astfel încât părinţii să nu mai aibă motiv să spună că nu au bani să cumpere o carte pentru copil. Cărţile vor cuprinde şi o mică biografie şi 3-4 fotografii şi cu extrase din criticii care au spus ceva despre autor. Sunt convins că aceste cărţi se vor vinde”.
Gabriel Chifu, directorul executiv al „României literare” a vorbit, la rândul lui, despre păstrarea unui echilibru în ceea ce priveşte valoarea culturii. „Cultura nu este în centrul atenţie, se schimbă paradigma, se schimbă sistemul de valori, atenţia publicului e în altă parte nu înspre literatură. Televiziunea impune cu violenţă o lume de valori răsturnate de aceea, în momentul în care te încăpăţânezi să ţii de vechile rânduieli, de valorile adevărate şi faci o revistă literată în care principalul tău ţel este să impui valorile faptul acesta devine aproape unul de eroism. Ar trebui să avem un cult al limbii, să fim mai atenţi cu scriitorii noştri, dar noi avem un cult de a lovi în valorile noastre, alţii îşi apără numele puternice, îşi ridică statui pentru scriitorii mari. Noi avem un dar formidabil de a ne tăia craca singuri de sub picioare. Sunt bucuros că la „România literară” este o echipă strălucită de critici literari din toate generaţiile. Am avut mereu deschiderea spre cei buni care au dorit să publice. Avem nevoie de instanţe care să ne arate cum stau lucrurile, să dea arhitectura unei literaturi”, a spus Gabriel Chifu.
Prezent al eveniment, criticul literar Alex Ştefănescu a vorbit, la rândul lui, despre colaborare cu „România literară” dar şi despre relaţia pe care o are cu Bistriţa: „Mă simt foarte iubit în această redacţie având toate posibilităţile de exprimare. Revista are prestigiu, un argument pentru calitatea revistei, care atrage texte de valoare, toţi oamenii importanţi dorind să publice în „România literară”. Această redacţie pe care o admir din toată inima are un fel de eroism discret. Nu este uşor să faci o asemenea revistă de calitate în vremuri nefavorabile pentru literatură, în primul rând pentru că este o invidie împotriva revistei. Toţi rataţii, în loc să-şi latre eşecul la lună, acuză „România literară” pentru că nu au talent, pentru că nu pot face literatură de performanţă. La Bistriţa am găsit o bibliotecă adevărată, care să funcţioneze, şi nu un muzeu al cărţii. M-a impresionat atenţia pe care o dau autorităţile vieţii culturale, lucru extraordinar de important. Aceasta este măsura valorii unor oameni politici”.
A fost o întâlnire de suflet, în care punctil central l-a constituit lansarea „Istoriei critice a literaturii române” de Nicolae Manolescu.
Bistriţenii s-au bucurat de autografe, stând minute în şir pentru obţinerea acestora de la autor. A fost prezentă, la Bistriţa, aproape întreaga redacţie a „României literare” directorul publicaţiei – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, alături de redactorii Gabriel Dimiseanu, Mihai Zamfir, Alex Ştefănescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Sorin Lavric, Daniel Cristea Enache şi Simona Vasilache.
Cu siguranţă bistriţenii nu vor uita prea degrabă aceste momente.