Cum răspundem corect salutului creștin: ,,Adevărat, a înviat !” sau ,,Adevărat că a înviat !”?

Formulele obișnuite de salutare nu conțin decât foarte puțin sens, Se spune ,,Bună ziua” indiferent dacă e zi cu soare, furtună sau înnorat, dacă suntem bolnavi sau sănătoși. Ne semnalăm prezența, iar uneori salutul indica o formă de respect. La romani, formula obișnuită era ,,Salve”, in vreme ce rangul înalt se bucura de formula ,,Ave” : ,,Ave senator”, ,Ave Caesar Imperator”.
Încă din vechime, în perioada pascală, de la Înviere la înălțarea Domnului, creștinii își spuneau unii altora vestea cea luminoasă din istoria lumii, care este nu doar formulă de salutare, ci și mărturisire de credință, confirmarea noastră de frați mai mici ai Mântuitorului: ,,HRISTOS a înviat!” și confirmarea ,,Adevărat a înviat!”, aproximativ identică la toate neamurile creștine:
=în engleză: HRIST is risen!/ Indeed, He is risen!
italiană: HRISTO e risorto!/ Veramente e risorto!
Franceză: Le Christ est ressuscite!/ Vraiement est ressuscite! (En verite,...)
Cu deosebire, salutul pascal este folosit în țările ortodoxe (în timpul slujbelor religioase, când se întâlnesc creștinii, când ciocnim ouă roșii). O altă urare folosită, ,,Paște fericit!”, nu este corectă, fiind o tautologie (repetare de sens). Cuvântul ,,Paște” înseamnă ,,trecere”, adică trecerea umanității de la moarte la viață prin jertfa de pe Golgota. După cum ieșirea din sclavia Egiptului a fost pentru evrei o trecere de la sclavaj la libertate, HRISTOS ne trece de la viața care se termină prin moarte, la viața veșnică, de la suferință la bucurie . Deci nu putem spune ,,Paște fericit!” (bucurie fericită, bucuria conținând și fericirea).
Prin 1985, când părintele Ioan Lăpuște și soția domniei sale, dna. Cornelia, se aflau la Cristur-Șieu, fiind profesor de Limba română, m-au întrebat care este formula corectă de răspuns pascal : ;;Adevărat a înviat” sau ,,Adevărat că a înviat”, reamintită de cineva zilele trecute.
De notat că ambele exprimă un același conținut, doar că cea de a doua formulă conține prepoziția ,,că”. Noi, oamenii, cum spuneam și altădată, facem economie nu numai de bani, ci și de cuvinte. Dacă înțelesul unei propoziții sau fraze este suficient, renunțăm la un cuvânt sau chiar grup de cuvinte.
Formulele de răspuns din titlu sunt fiecare câte o frază formată din două propoziții:
,,Adevărat” -propoziție principală, cu sensul de ,,Este adevărat” ,urmându-i o propoziție subiectivă (care ne arată despre ce fapt este vorba în cele ce urmează).Vocabula ,,Adevărat” este și un adverb (aici) cu capacitate predicativă. Subsecvent, el cere tot o subordonată subiectivă. Dacă am avea forma substantivală (prin articulare): ,,Adevărul este /că a înviat”, această ultimă subordonată, ,,că a înviat!,” ar fi o subordonată predicativă.
Concluzivi fiind, să nu ne stresăm, căci ambele forme sunt corecte, doar că limba se cam împiedică de prepoziția ,,că”, în timp ce verbul ,,a fi”, cu sensuul de ,,este” se subînțelege.
Cât despre pluralul ,,morminte” sau ,,mormânturi”, ambele sunt corecte, cea din urmă fiind mai veche, atestând tăcută, că credința noastră este veche, de secole și secole. Tendința de a face economie de sunete, face ca terminațiile de plural ,,uri” să fie înlocuite cu ,,e”. Preferăm să spunem ,,chibrite”, nu ,,chibrituri”, morminte” și mai rar ,,mormânturi”.
De pe țărmul oceanului infinit al iubirii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, vă spunem : HRISTOS A ÎNVIAT!”
Prof. Vasile Găurean