Salutul creștin: ,,Adevărat, a înviat!” sau ,,Adevărat că a înviat!”? Spunem ,,morminte” sau ,,mormânturi”?

 Formulele obișnuite de salutare nu conțin decât foarte puțin sens, Se spune  ,,Bună ziua” indiferent dacă e zi cu soare, furtună sau înnorat, dacă suntem bolnavi sau sănătoși. Ne semnalăm prezența salutând, iar uneori salutul indica o formă de respect. La romani, formula obișnuită era ,,Salve”, in vreme ce rangul înalt se bucura de formula ,,Ave”: ,,Ave, senator”, ,Ave, Caesar Imperator”.

Încă din vechime, în perioada pascală, de la Înviere până la Înălțarea Domnului, creștinii își spuneau unii altora  vestea cea mai luminoasă din istoria lumii, care  nu este doar formulă de salutare, ci și mărturisire de credință: ,,HRISTOS a înviat!” și   confirmarea:  ,,Adevărat, a înviat!”,  aproximativ identică semantic(ca înțeles) la  toate neamurile creștine:

      - în engleză: HRIST is risen!/  Indeed,  He is risen!;

      -italiană: HRISTO e risorto!/ Veramente e risorto!;

      -franceză: Le Christ est ressuscite!/ Vraiement est ressuscite! (En verite,...)

Ca frecvență a utilizării, salutul pascal este folosit mai ales în țările ortodoxe (în timpul slujbelor religioase, când se întâlnesc creștinii pe cale, când ciocnim ouă roșii). O altă urare folosită, ,,Paște fericit!”, nu este chiar corectă, fiind o tautologie (repetare de sens). Cuvântul ,,Paște” înseamnă  ,,trecere”,  adică trecerea umanității de la moarte la viață prin jertfa de pe Golgota. După cum ieșirea din sclavia Egiptului a fost pentru evrei  o trecere de la sclavaj la libertate, HRISTOS ne  trece de la viața care se termină prin moarte, la viața veșnică, de la suferință la bucurie . Deci nu putem spune ,,Paște fericit!” (bucurie fericită, bucuria conținând și fericirea).

            Prin 1985, când părintele Ioan Lăpuște și soția domniei sale, dna. Cornelia, se aflau la Cristur-Șieu, fiind profesor de Limba și Literatura Română, m-au întrebat care este formula corectă de răspuns pascal: ”Adevărat, a înviat” sau ,,Adevărat că a înviat”.

            De notat că ambele exprimă un același conținut, doar că cea de a doua  formulă conține conjuncția subordonatoare ,,că”.  Noi, oamenii, cum spuneam și altădată, facem economie nu numai de bani, ci și de cuvinte. Dacă înțelesul unei propoziții sau fraze este suficient, renunțăm la un cuvânt sau chiar grup de cuvinte.

            Formulele de răspuns din titlu sunt fiecare câte o frază formată din două propoziții:

,,Adevărat” -propoziție principală, cu sensul de ,,Este adevărat”, urmându-i o propoziție subiectivă (care ne arată despre ce fapt este vorba în cele ce urmează).Vocabula ,,Adevărat” este  și un adverb (aici) cu capacitate predicativă. Subsecvent, el cere o subordonată subiectivă. Dacă am avea forma substantivală (prin articulare): ,,Adevărul este /că a înviat”,  această ultimă subordonată, ,,că a înviat!,” ar fi o subordonată predicativă.

           Concluzivi fiind, să nu ne stresăm, căci ambele forme sunt corecte, doar că limba se cam împiedică de conjuncția ,,că”, în timp ce verbul ,,a fi”, cu sensuul de ,,este” se subînțelege.

          Cât despre  pluralul ,,morminte” sau ,,mormânturi”, ambele sunt corecte, cea din urmă fiind mai veche, atestând prin mireasma sa de vechime, că credința noastră este străveche, de secole și secole, nu de mai ieri. Tendința de a face economie de sunete, face ca terminațiile de plural ,,uri” să fie înlocuite cu ,,e”. Preferăm să spunem ,,chibrite”, nu ,,chibrituri”, morminte” și mai rar ,,mormânturi”.

          De pe țărmul oceanului infinit al iubirii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, vă spunem  tuturor, iubite cititoare și cititori: HRISTOS, ÎMPĂRATUL ȘI DUMNEZEUL NOSTRU, A ÎNVIAT DIN MORȚI, CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND!”