De Crăciun pe Valea Ilvelor

          Este al doilea volum pe care scriitorul Ioan Mititean – președinte al Ligii Scriitorilor Năsăudeni îl dedică unui ținut binecuvântat de Dumnezeu, ținut situat la poalele Munților Rodnei, ținut populat cu oameni harnici care sfințesc locul în care trăiesc ei și copiii lor, ținut în care au trăit de veacuri, înaintașii lor – ilvenii. Dacă primul volum se întitula „Valea Ilvelor - izvor de spiritualitate românească”, volum scos la editura Napoca Star din Cluj-Napoca în anul 2017, al doilea volum se întitulează „De Crăciun pe Valea Ilvelor – festival ilvean de colinde și obiceiuri de iarnă – 25”, volum scos la aceeași editură condusă de managerul Dinu Virgil Ureche, fiu al familiei de cărturari Virgil și Mădălina Ureche din Poiana Ilvei, fondatori ai acestui festival, alături de alți poienari – inspectorii generali Leonida Ștefănescu și Anton Buta, alături de prof. Pavel Berengea din Ilva Mare – președintele ASTREI Ilvene, de prof. Ioan Seni – președinte al Despărțământului ASTRA Năsăud, care a fost prezent la toate cele 25 de ediții (1994 - 2019). Apariția ambelor volume se constituie în evenimente majore din punct de vedere cultural, în momente de bucurie, atât pentru autor, pentru că a avut resurse să se documenteze și să ofere pentru eternitate o carte atât de valoroasă ca document, cât și pentru ilvenii beneficiari care-și văd eforturile lor economice și spirituale consemnate într-o operă literar-istorică destinată posterității interesate de faptele înaintașilor. Volumul se bucură și de girul primarului Valer Avram din Măgura Ilvei care-i oferă o prefață respectabilă, ca gest de recunoștință și admirație pentru valoarea volumului - o reușită scriitoricească, dar mai ales pentru conținutul documentar al acestuia în care sunt cuprinse numeroase și diverse fapte și împliniri ilvene.  

            Volumul „De Crăciun pe Valea Ilvelor” este și un omagiu adus celor 25 de ediții reușite ale celor șase localități ilvene: Ilva Mică, Leșu Ilvei, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare și Lunca Ilvei – localități care, rând pe rând, după un calendar și o ordine de comun acord acceptate, găzduiau a treia zi de Crăciun, în fiecare an câte-o ediție a festivalului. Fiecare volum, din cele două, consemnau strădania primarului gazdă de a-și primi în condiții cât mai bune, formațiile artistice și delegațiile celorlalte cinci localități ilvene. Mai mult, unele comune ilvene își invitau formații din țară sau din Basarabia (Cahul, Florești…), urmând ca în timp și formațiile ilvene să fie invitate la festivalurile acestor formații oaspete. Primarul gazdă pregătea cadourile pentru copiii care colindau și interpretau obiceiurile moștenite de la părinți, bunici și străbunici, o masă caldă pentru toți colindătorii și invitații care-n ziua festivalului veneau de la distanțe respectabile. Aceste eforturi sunt consemnate pe bună dreptate, în fiecare volum al scriitorului Ioan Mititean și poartă semnătura a numeroși și valoroși cronicari ai ținutului si aitimpului, precum Olga Lucuța, Radu Sârbu, Raymond Petruț, Florin Archiudean, Dan Popescu, Mircea Daroși, Pavel Berengea, Ioan Seni și însuși autorul volumului – Ioan Mititean.

Peste ani, generațiile viitoare vor cunoaște și repertoriul atractiv cu care se prezenta fiecare localitate, fiind statornicite în timp colindele din șezătoarea celor din Ilva Mică, șezătoare regizată de profesoara ÎP Reghina Mare, colindele grupului de colindători ai D-nei înv. Mărioara Buta și Irozii învățătorului Alexandru Pop din Poiana Ilvei, colindițele grupului directoarei Daniela Șușcă din Măgura Ilvei, colindătorii pe categorii de vârstă, inclusive trișcașii din Leșu Ilvei sau Leșu II, grupurile de belciugari și colindători din Ilva Mare și Lunca Ilvei. Întreg repertoriul anual era îmbogățit cu Plugușorul de sezon, o creație plină de umor și ironie la adresa lucrurilor nefinalizate sau neîmplinite, la nivelul fiecărei localități, determinându-i pe ilveni ca până la ediția următoare, multe dintre problemele sesizate și ironizate să fie rezolvate. Excelau în astfel de texte Timoftei Urdă, Reghina Tapalagă, Nicolae Pralea, Sevestian Ureche, Nicolae Fântână Pralea, Silviu Grigore Guzu ș.m.a.  Surprinse toate aceste aspecte specifice fiecărei localități de către autorul celor două volume, rezultă imaginea și valoarea spirituală a ținutului ilvean, a oamenilor speciali din acest colț de țară, făcând ca cele două volume să fie dorite de cititorii obișnuiți cu exigențele frumosului și cu acuratețea exprimării. Volumele dedicate comunităților ilvene scot în evidență nu numai obiceiurile și tradițiile de iarnă ale acestui ținut ci și istoria, folclorul, spiritualitatea concretizată în numeroase cărți editate de însăși ilvenii Pavel Berengea, Ofilat Varvari, Ioana Precup, Veronica Oșorheianu, Elisabeta Lușcan, Ana Berengea, Vasile Ciherean, Cătuneanu Viorica, Barbu I. Bălan, Grigore Silviu Guzu, Dinu Virgil Ureche ș.m.a., alături de mai vechii corifei ai elitei intelectuale ilvene - Sever Pop, Alexandru Husar, Dariu Pop, Liviu Rebreanu…

Volumul va îmbogăți istoriografia comunităților ilvene, impunându-se ca o cercetare laborioasă, un volum amplu, cu numeroase informații ce dau credibilitate perioadei celor 25 de ediții ale Festivalului ilvean (1994-2020), ediții la care participau din când în când și senatori, deputați, delegați ai CJ BN, ai CJC BN, precum Nicolae Gălățan, Gavril Țărmure, ai ISJ BN, precum inspectorii generali – ilvenii Leonida Ștefănescu și Anton Buta, dar mai ales inspectorii Domițian Barteș, Doina Petrean, Lazăr Ureche, Ioan Costea ș.a. Invitații speciali aparțineau primarului care-și onora comunitatea prin invitați deosebiți. Important și de apreciat rămâne faptul că mulți dintre participanți au realizat studii pe care le-au publicat în reviste editate în alte județe și ne referim la președintele ASTRREI Blaj – prof. Silvia Pop, a ASTREI Iași – prof. Areta Moșu sau a universitarilor clujeni Teodor Tanco, Ironim Marțian, Barbu I Bălan ș.a. Nu de puține ori, experți ai culturii naționale românești selectau și invitau la evenimente majore, de talie națională și internațională formații artistice ilvene, cea mai solicitată fiind Belciugarii sau Cununița ilveană, formație instruită de profesorul Pavel Berengea, președinte al ASTREI Ilvene.

Editarea volumului este un elogiu adus tuturor celor implicați – primari, viceprimari, părinți, directori de școli, adjuncți, educativi, instructori și mai ales, inclusiv, sutelor de copii, ca interpreți ai colindelor din trecut, prezentate în zilele noastre de azi. Repertoriul copiilor – colinde, irozi, belciugari etc este un frumos prinos de cinstire și recunoștință pentru trecutul zonei ilvene, pentru iluștrii înaintași ilveni care și-au iubit plaiurile natale, indifferent de perioadă și indifferent de evenimentele istorice.

Prin acest Festival ilvean, prin volumele care-l etalează cu atâta minuțiozitate, ținutul ilvelor este un punct de reper în spațiul năsăudean și transilvănean, este o vatră respectabilă a neamului românesc, este un loc binecuvântat în care se îmbină armonios frumusețea locurilor și plaiurilor geografice cu hărnicia și bunătatea oamenilor care au locuit și locuiesc acest remarcabil ținut românesc.

Felicitări ilvenilor că aveți astfel de cărți în care se consemnează atâtea frumoase împliniri care vă aparțin. Felicitări autorului care și-a făcut timp pentru acest efort, pentru această reușită. Felicitări sponsorilor susținuți de primarul Marius Avram în vederea acestei reușite. Informațiile din cele două volume și alte însemnări despre acest festival pot constitui pentru viitor un bun început în seria simpozioanelor care pot etala succesul acestui festival, luându-l ca model pentru timpurile viitoare.

Mulți ani cu sănătate, bucurii și prosperitate tuturor ilvenilor, în ajunul Sfintelor Sărbători, marcate din nefericire, în acest an de nedorita pandemie a Covidului 19.