Deputat Cristina Iurişniţi: Legea violenței cibernetice a fost adoptată în Parlament

Ne pasă de fetele și  femeile din România!

            In calitate de Președintă a Comisiei pentru Egalitatea de  șanse am inițiat această lege transpartinica  pentru recunoașterea violenței cibernetice  și  a acoperi un vid legislativ în  România!

            Legea incriminează  violenta on-line, bullying-ul  și  vizează recunoașterea noțiunii de violență cibernetică alături de violență fizică,  sexuală,  psihologică,  socială,  economică  și sancționarea faptelor conform legii 217/ 2003, legea prevenirii  și  combaterii violenței domestice!

            Deci intră  aici parteneri, foști parteneri,  așa- ziși prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărțuire,  amenințări online, interceptare de date personale , mesaje instigatoare la ură pe bază de gen,  (VEZI cazul penal al vlogerului Colo urmărit de 850 de mii de tineri care a violat adolescente și  a instigat la violență asupra femeilor) cu scopul de a umili, amenința,  reduce la tăcere victima.

            De asemenea, foarte important,  legea prevede  bugetare din partea Ministerelor Muncii prin Agenția pentru egalitate de șanse, a Ministerului Sănătății și   în  special a Ministerului Telecomunicațiilor  și  a Societății informaționale care va propune  și  bugeta conform legii  campanii de informare și conștientizare împotriva violenței cibernetice asupra fetelor și femeilor, alfabetizare digitală pentru a spori gradul de educație în rândul acestora!

            Iată  si câteva  cifre relevante, statistici la nivel european pentru a evidenția amploarea actuală a fenomenului.

            SONDAJ WOMEN’S AID (2017)

• 45% dintre victimele violenței domestice au raportat existența unei forme;
• de abuz online în timpul relației;
• 48% au raportat că au fost hărțuiți sau abuzați online de fostul lor partener;
• 38% au raportat urmărirea online odată ce au părăsit relația;
• 75% au raportat îngrijorarea că poliția nu a știut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau hărțuire;
• 12% dintre cei care au raportat abuzuri la poliție nu au fost ajutați.

            Odată cu evoluția tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni și combate. Violența cibernetică fost definită de către Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la faptele de hărţuire şi ameninţare online, publicarea non-consensuală de informaţii, fotografii, date personale etc.

            Totodată, violenţa cibernetică este definită ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, spera, ameninţa, reduce la tăcere victima.

            ,,Este un proiect legislativ transpartinic, pe care l-am iniţiat şi pentru care am obţinut sprijinul colegelor şi colegilor din toate grupurile parlamentare. În acord cu Convenția de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinațional obligatoriu privind combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, cu  Noua Agendă globală 2030 care include un obiectiv specific privind  realizarea egalității de gen și a tuturor femeilor și bărbaților.

            Am lucrat alături de experţi din organizaţii non-guvernamentale şi jurişti pentru această completare a legislaţiei atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite şi prevăzute ca atare – în consecinţă, nici pedepsite. Odată promulgată această iniţiativă, sper ca instituţiile statului să se mobilizeze, responsabilizeze inclusiv pentru acţiuni conexe, esenţiale în prevenţie, de exemplu, campanii naţionale de informare, inclusiv în  educație digitală.

            Fetele şi femeile reprezintă principalele victime al acestui tip de infracţiuni, iar ele trebuie să recunoască violenţa cibernetică, să fie conştiente că agresorul poate şi trebuie să fie pedepsit, să ştie cui să se adreseze.

            Sper ca toate autorităţile competente, mass-media, societatea civilă să înţeleagă importanţa acestor noi reglementări în lupta pentru prevenirea şi combaterea violenţei cibernetice. În spaţiul virtual agresorii au acces la victimă în permanenţă, fără restricţii, ceea ce potenţează efectele negative ale violenţei, iar propagarea rapidă a mesajelor prin reţelele de socializare, dublată de audienţa extinsă la care agresorii pot dobândi acces în mediul online duc adesea la traume de neimaginat ale victimelor.

            În calitate de Preşedintă a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor subliniez ca aceasta lege pune în mișcare instituiții și ministere precum Ministerul Muncii, Agenția Națională pentru Egalitatea de șanse, Ministerul sănătății și, în special, cel al Telecomunicațiilor și Societății informaționale care vor avea rolul de a promova campanii de informare și conștientizare, dar mai ales de a aloca resursele bugetare necesare campaniilor de informare și conștientizare, în vederea alfabetizării digitale pentru a spori gradul de educație în rândul acestora.”

Prof. Cristina Iurișniți,

Deputat USR în Parlamentul României

membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați