Deputatul Bogdan Ivan: Toate cele 240 de amendamente depuse de parlamentarii PSD B-N, respinse în bloc. Cum vor vota reprezentanţii Puterii ?

Vin, 02/26/2021 - 13:25

View the full image

Deputatul Bogdan Ivan a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, că toate cele 240 de amendamente depuse de parlamentarii PSD B-N au fost respinse în comisiile de specialitate, vot negativ primind şi de la parlamentarii Puterii din judeţul nostru.

„Sunt membru al Comisiei de administraţie. Per total, PSD a depus 2626 de amendamente la Legea bugetului de stat pe 2021, discutate cu autorităţile locale, fundamentate după nevoile oamenilor din toată România. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, am depus 240 de amendamente care, într-un simulacru de democraţie au fost respinse în bloc de actuala putere, inclusiv parlamentarii judeţului Bistriţa-Năsăud au votat pentru respingerea acestor amendamente în cadrul comisiilor din care fac parte. Sunt curios cum vor vota săptămâna viitoare, luni şi marţi, când va avea loc dezbaterea finală pe amendamente, pentru că amendamentele noastre sunt discutate cu comunităţile locale, cu primarii, indiferent de culoarea politică, de la PSD, PNL, ALDE sau UDMR”, a declarat deputatul Bogdan Ivan.

Printre amendamentele formulate de parlamentarii PSD B-N sunt cele care vizează Spitalul Judeţean de Urgenţă – Heliport, cofinanţare pentru eficientizarea energetică a secţiilor de pe str. Alba Iulia şi str. Ghinzii, construcţia noului pavilion, dar şi finanţarea a şapte tronsoane de drumuri judeţene, reţele de apă şi canalizare, plus proiecte punctuale din fiecare localitate.

Parlamentarul social-democrat a ţinut să precizeze că în timpul guvernării PSD, din cele peste 450 de proiecte de dezvoltare finanţate în judeţul nostru, pentru primarii PNL au fost finanţate 124 de proiecte. În schimb, „guvernarea de dreapta” a finanţat doar două proiecte, şi anume panouri solare pentru case izolate din Tiha Bârgăului şi Studiul de fezabilitate pentru varianta ocolitoare a oraşului Beclean.

„Planul actualei guvernări este de austeritate maximă, subdezvoltare. Pe noul proiect de buget, Ministerul Dezvoltării va avea cu 19,2% mai puţin decât în 2020, care a avut cu peste 30% mai puţin decât în 2019. Prin ignorarea primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene, actualii guvernanţi arată că au o cu totul altă agendă decât cea reală a oamenilor”,a adăugat Bogdan Ivan.

Nu în ultimul rând, acesta s-a referit la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde România are alocate 30 miliarde euro, din care 16 miliarde sunt credite. Potrivit deputatului Bogdan Ivan, dezbaterile pe acest PNRR sunt doar la început, sunt netransparente, iar până în 30 aprilie acesta trebuie trimis către Comisia Europeană. „Era un moment unic pentru România de a scrie istorie cu bani europeni, care sunt infimi faţă de alte ţări din Vestul Europei şi care au rămas în aer. Concluzia după aceste zile, după analiza proiectului de buget, după modul abuziv în care au respins orice amendament din partea Opoziţiei este că actuala guvernare de dreapta declară război oamenilor din clasa de mijloc”, a concluzionat Bogdan Ivan.

Comentarii

27/02/21 10:40

Paul

Motto:
„Tot in frig si-n foame, tot cu maini intinse
Pe la porti straine, ce ne stau inchise ”
(Vin colindătorii)
La mai bine de 31 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decât de vointă politică. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. In prezent exista comune care nu-si pot asigura nici macar acoperirea cheltuielilor de functionare a primariilor respective. De aceea este sunt necesare masuri care ar putea duce in timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.
In concluzie, „România normală” are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme si anume:
-reforma constitutională;
-reforma administrativ-teritorială;
-reforma morală, prin educatie.
„Cine are urechi de auzit, să audă” (Matei 13; Luca 8; 13)