Deputatul Dolha: Suprafaţa retrocedabilă a Staţiunii de Cercetare Pomicolă este de 144 hectare. Rămân 151 hectare

Odiseea legii de retrocedare a terenurilor din Stațiunea pomicolă Bistrița continuă, anunţă pe facebook deputatul Stelian Dolha. Potrivit parlamentarului liberal, marţi, proiectul  care fusese votat de două ori în unanimitate în Comisia de agricultură și de două ori în cea juridică s-a întors pentru a 3-a oară, tot la Agricultură.

„Aceasta pentru că în urmă cu două săptămâni un șef de grup parlamentar de la PSD a găsit nu știu ce chichițe procedurale pentru a-l returna din plen unde era pe punctul să fie votat, înapoi la comisii. Colegii mei de la Comisia de Agricultură au votat proiectul și a 3-a oară nu înainte de a se arata deranjați că ne pierdem timpul reexaminând proiecte pentru care s-a alocat anterior timp și energie, ba chiar și o subcomisie pentru a croi o lege bună. Este bizar și că s-a invocat în plen absența de la dezbateri a reprezentanților Academiei Sisești și a ADS-ul. Nimic mai fals, mai ales că reprezentanții celor două instituții au confirmat încă odată că s-a cazut de acord și pe suprafața retrocedabilă: 144 de ha și cea care rămâne Stațiunii Pomicole Bistrița: 151 de ha”, menţionează deputatul Stelian Dolha.

Acesta a menţionat că „reprezentanții Academiei au ținut să sublinieze și că în mod nejustificat municipalitatea a blocat retrocedarea celor 144 de ha mult prea mulți ani, cramponându-se de orgolii locale greu de înțeles”.

De la Comisia pentru Agricultură, proiectul legislativ va ajunge, din nou, la Comisia Juridică, iar apoi în plenul Camerei Deputaților.

Comentarii

24/02/16 12:42
vizitator

Nu se poate sa nu retrocedezi ceea ce regimul comunist a nationalizat in mod samavolnic. Dar asta nu cu orice pret. Nu poti sa repari o nedreptate cu alta. Statiunea pomicola din Bistrita mai dainuie inca si datorita prestigiului pe care l-a dobandit incepand de la infiintare. Acest prestigiu nu are nici o legatura cu regimul comunist. Aici s-a produs in primul rand stiinta si tehnologie pomicola. Este meritul unor personalitati ca Ioan Modoran, Andrei Gherghi, Nicolae Minoiu si multi altii care au contribuit la progresul cercetarii pomicole pe plan national si chiar mondial. De aceea este o chestiune de patriotism local ca autoritatile sa nu lase sa piara aceasta institutie. E adevarat ca nici cercetarea agricola romaneasca nu s-a reformat in cei peste 20 de ani dupa revolutie. Dar asta nu justifica sa pierzi totul. Daca exista bunavointa se gasesc solutii, mai ales ca suprafetele neretrocedate pana in prezent sunt minime. Chiar si despagubiri in bani pot fi luate in considerare. Daca primaria doreste ca la Bistrita sa mai existe si cercetare stiintifica atunci sa gaseasca solutii pentru retrocedare pe alte amplasamente. Evident daca primarul nu are aceeasi aversiune si fata de pomii fructiferi pe care a demonstrat-o cu drujba macelarind copacii ornamentali de pe strazile orasului.

25/02/16 09:56
alegator

Bistrița Năsăud era odinioară un producător important de fructe. Acum Piața Decebal abundă de mere și alte fructe aduse din Polonia, Ungaria ș.a. A mai rămas stațiune de distrus ca să-i aducă câteva voturi domnului Dolha, de parcă foștii proprietari sau urmașii acestora nu pot devenii pur și simplu acționari. Trebuie neapărat să apară vile printre meri sau niște samsari să cumpere drepturi litigioase, după cum l-o fi învățat domnul Ioan Oltean cât timp domnul Dolha i-a servit cafeaua ...crezând că este copreședintele unei adunături imorale...! Probabil Dl. Dolha se consolează văzând simbolul pomiculturii bistrițene prin intersecții, celebrele mere... păzite de struți! Dar domniei sale oricum nu-i pasă decât scaunul de parlamentar pe care în weekend îl încuie în dulap....!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5