Deputatul Robert SIghiartău: Început de sesiune parlamentară. Decizii importante pentru această toamnă

Trecerea de la vorbe la fapte. PNL îşi propune pentru sesiunea palamentară un pachet de reforme, dintre care cea mai importantă este Reorganizarea administrativ-teritorială a României.
In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza...)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, dar fără personalitate juridică.
Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, în România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Asadar, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din cele 8 unități administrativ-teritoriale (județe)rezultate prin reorganizarea administrativă
Prin urmare, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.