Din agenda anului 2020 a revistei „Mișcarea literară”

Revista „Mișcarea Literară”, inițiată de romancierul Liviu Rebreanu în anul 1924 și continuată la Bistrița în serie nouă, din 2002, sub coordonarea scriitorului Olimpiu Nușfelean, a avut un an roditor, cu frumoase realizări și multe aprecieri pozitive din partea cercurilor culturale literare. Publicația apare la Bistrița, de 19 ani, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, și cu sprijinul Ministerului Culturii, având ca editor Consiliul Județean BN, prin Centrul Județean pentru Cultură BN. Redacția e formată din:Olimpiu Nușfelean – director, Ioan Pintea – redactor-șef, Virgil Rațiu – redactorul-șef adjunct,Vasile Vidican – redactor asociat, tehnoredactor – Adrian Năstase, coperta – Marcel Lupșe, corectură – Ionela-Silvia Nușfelean, marketing – Alexandru Câțcăuan. În cele patru numere ale „Mișcării Literare”, scoase pe piață în 2020, sunt cuprinse dosare de autor ale scriitorilor Alexandru Macedonski, Radu Țuculescu, Ileana Mălăncioiu și Andrei Marga.
În cel mai recent număr, cel dedicat lui Andrei Marga, editorialul scris de Olimpiu Nușfelean surprinde condiția de universalitate a operei și a celui care o scrie. Aspectul autorului român aflat în dilemă se conturează atât în raport cu lumea culturală românească, cât și cu cea străină.Comentatorul conchide: „Universalitatea fără înscrierea în durată e greu de închipuit”.
Ioan Pintea poartă un dialog cu filosoful Andrei Marga, în urma căruia concepe un interviu cuprinzător despre viața, credințele și operele acestuia, atașând printre întrebări și răspunsuri și câteva fotografii în care domnul Marga este surprins în diferite ipostaze la evenimente culturale. Născut la București în 1946 și mutat, în 1947, în Satul Nou, sat săsesc de lângă Bistrița, filosoful își construiește un parcurs educațional de excepție, de la lector, profesor de Filosofie contemporană și Logică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și, pe parcursul următorilor ani, fiind Visiting Professor sau Gast-Professor în Austria, Franța și Israel.
Despre importantul filosof român scriu în publicația bistrițeană amintită: Nicolae Iuga, Adrian Lesenciuc, Vasile Morar, Toma Roman, Andrei Mic, Menuț Maximinian, care găzduiește, cu apreciere, în cotidianul „Răsunetul”, pe care-l coordonează, articole consistente ale filosofului Marga. În acest dosar sunt inserate și pagini inedite semnate de Andrei Marga, desprinse din volumul său „Heidegger”, în curs de apariție, dar și date despre viața și opera sciitorului evocat, alături de un album fotografic sugestiv. Andrei Marga a revoluționat filosofia românească și ilustrează concepte moderne, adaptate la lumea în continuă schimbare.
La rubrica „Eveniment”, Iacob Naroș prezintă „Rondul scriitorilor în dialog cu lucrări din Patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca”, un proiect editorial al USR, Filiala Cluj. „În oglinda lecturii”, Iulian Cătălui, Victor Constantin Măruțoiu, Monica Grosu, Virgil Rațiu, Olimpiu Nușfelean, Valeriu Stancu recenzează cărți scrise de Adrian Țion, Ioan Pintea, Veronica Oșorheian, Magda Ursache, Menuț Maximinian, Alexandru Câțcăuan.
La Ancheta inițiată de directorul publicației, „Literatura într-o societate aflată în continuă schimbare”, răspund: Irina Petraș, Alexandru Cistelecan, Liviu Antonesei, Leo Butnaru, Liviu Ioan Stoiciu, Andrea H. Hedeș, Horia Gârbea, Icu Crăciun, Adrian Lesenciuc, Lucian Vasiliu, Menuț Maximinian.
„Mișcarea literară”, numărul prezentat, propune și câteva portrete scriitoricești, surprinse în momente aniversare: Aurel Rău – 90, D.R. Popescu – 85, Mircea Ciobanu – 80, portretiști fiind: Niculae Vrăsmaș, Mircea Popa, Adrian Țion și Marian Victor Buciu.
Semnează grupaje de poeme: Valeriu Stancu, Mircea Moț, Dana Borcea, Cătălin Șuteuși tânăra poetă Raluca Maria Panait, care a primit Premiul Revistei „Mișcarea literară” la Colocviul Național George Coșbuc, Bistrița,în 2020. La „Echivalențe lirice”, poeme de Gérard Blua (Franța) sunt traduse de Valeriu Stancu.Marele parodist Lucian Perța îi ia în vizor pe poeții Valeriu Stancu, Dana Borcea și Gérard Blua, prin câteva parodii subtile. Pagini de proză publică Liviu Antonesei („Jurnal de celulă și de carantină” – 64) și Ioan Cioba („Scrisori din Regatul pustnic”).
La rubrica de „Comentarii critice”, Irina Maria Măeruț descifrează „Femeile insomniacului” de Radu Țuculescu. Andreea Zavicsa creionează un eseu despre cartea „O formă de viață necunoscută” de Andreea Răsuceanu.
Cronica „Cunoaștere, neuitare, singurătate și spectre mortuare la Olga Tokarczuk”, scrisă de Virgil Rațiu, a surprins singurătatea și originile ei, pe care scriitoarea Olga Tokarczuk le ilustrează în romanul „Ultimele povestiri”. Cronicarul îi prezintă atât parcursul literar impresionant, cât și acele câteva detalii care îi diferențiază din punct de vedere calitativ stilul de al altor prozatori. Folosind cuvinte dintr-un vocabular accesibil, pătrunde în universul cultural polonez, apropiindu-se de intimitățile neștiute ale vieții de zi cu zi ale personajului principal Ida Mazec.
Ion Buzași semnează două evocări: una legată de Iustin Ilieșiu – „poetul refugiaților ardeleni”, iar a doua, in memoriam, despre criticul Andrei Moldovan, ani buni redactor de bază al revistei „Mișcarea literară”, recent trecut la cele veșnice, în toamna lui 2020.
Icu Crăciun semnează o prezentare amplă despre teatrul lui Vasile Voiculescu. Secțiunea (permanentă) „Caietele Liviu Rebreanu” e susținută de Iacob Naroș, care scrie despre publicistica rebreniană.
Acest ultim număr al revistei este ilustrat de artista Ancuța Oancea, pe copertă regăsindu-se lucrarea intitulată „Ticlăzău”. Detalii despre „Norii Ancuței” și despre crezul artistic al tinerei pictorițe aflăm din interviul pe care i l-a luat Diana Morar.
Mai regăsimprocesul verbal scriptic al Saloanelor Liviu Rebreanu Bistrița, 2020 și procesul verbal fotografic al Colocviilor George Coșbuc, Bistrița, 2020, festivaluri derulate în organizarea principală a Casei de Cultură a Sindicatelor Bistrița, manager Alexandru Câțcăuan.
Cititorii de reviste de serviciu Virgil Rațiu și Icu Crăciun prezintă pasaje sugestive din Revista „Steaua (nr. 10/ 2020) și „Paveldaniștii”(nr. 11,12/ 2020).
Câteva comunicate literare, unullegat de faptul că scriitoarea bistrițeană Ileana Urcan a fost primită în Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, și vitrina cu cărți primite la redacție întregesc acest număr consistent și nuațat al revistei.
Publicațialiterară bistrițeană a acordat, și-n anul 2020, Premiile Revistei „Mișcarea literară” unor colaboratori de nădejde: David Dorian – Premiul pentru poezie, Mircea Moț – premiu pentru eseu și Iacob Naroș – Premiu pentru critică literară. Premiile au fost fost făcute publice decătre directorul revistei Olimpiu Nușfelean în cadrul unui eveniment rebrenian internațional online, organizat de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” BN, la început de decembrie 2020,manifestare la care au participat, printre alții, traducătorii Florica și Jean Louis Courriol, criticul Ion Simuț, managerul Bibliotecii – poetulIoan Pintea.
Revista „Mișcarea literară” a primit, în 11 septembrie 2020, din partea Asociației Revistelor, Imprimeriilor și Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), Premiul de Revista Anului, pentru anul 2019, președintele juriului fiind criticul Nicolae Manolescu, președintele USR.
Așadar, un an rodnic pentru publicația bistrițeană „Mișcarea literară”, revistă care, în anul 2021, prin numărul 4, aniversar, va împlini 20 de activitate neîntreruptă. La mai mare! Vă recomand cu căldură să o lecturați în format tipărit sau online pe http://miscarealiterara.ro/ .