Complexitatea Mişcării literare

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură şi Biblioteca Judeţeană au organizat colocviul „Avatarul lecturii în totalitarism” al revistei „Mişcarea Literară”. Manifestarea s-a derulat în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a debutat cu cuvântul vicepreşedintelui CJ, Alexandru Pugna, care a garantat că şi de acum administraţia judeţului va fi alături de revistă „pentru că reprezintă pentru noi un document care vorbeşte despre valoarea spiritualităţii acestor meleaguri, fiind una dintre cele mai valoroase publicaţii din România”. La rândul lui, directorul CJC, Gavril Ţărmure, sub a cărui egidă se află „Mişcarea Literară”, a declarat: „Publicaţia este scrisă de oameni cu competenţă profesională, de cei mai cunoscuţi scriitori din judeţ şi ne dorim ca şi de acum apariţia acestei publicaţii, care are deja 11 ani la activ, să continue la acelaşi nivel înalt. Sunt onorat că „Mişcarea Literară” apare sub patronajul administrativ al CJC”.
Scriitorul Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene, redactor şef al „Mişcării Literare” a făcut trecerea în revistă a întregului colectiv redacţional, subliniind în acelaşi timp faptul că cel care se ocupă constant de bunul mers al publicaţiei este directorul Olimpiu Nuşfelean. În acest cadru, directorul Olimpiu Nuşfelean, alături de vicepreşedintele Alexandru Pugna şi preşedintele juriului, Alex Goldiş, au acordat premiile „Mişcării Literare” pe anul 2012. La Poezie a fost premiat Liviu Ioan Stoiciu, la Critică şi istorie literară – Mircea Popa, Eseu – Vasile Gogea, Proză – Icu Crăciun şi Critică literară – Vasile V. Filip.
Criticul Mircea Popa spune despre „Mişcarea Literară” că este una dintre cele mai frumoase reviste, care onorează atât redactorii, cât şi colaboratorii, „o revistă completă, complexă, editorialele lui Olimpiu Nuşfelean fiind foarte interesante, paginile de poezie substanţiale, revista impunând un aer de modernitate”.
Colocviul „Avatarul lecturii în totalitarism”, moderat de Olimpiu Nuşfelean şi Ioan Pintea, a avut în centru literatura dedicată partidului şi conducătorului acestuia. Opiniile au fost pro şi contra, concluzia fiind însă că, deşi s-a scris şi la comandă, înainte de ’89 s-au afirmat marii scriitori ai acestei ţări. Istoria literaturii române a înregistrat o epocă literară a proletcultismului, sau epoca „decăderii regalităţii“ și a „terorii republicane proletcultiste“ din România „lagărului socialist“: 1945 – 1958 / 1960.
Au fost prezenţi şi au opinat scriitorii Andrei Moldovan, Zorin Diaconescu, Mircea Măluţ, Liviu Păiuş, Macavei Al. Macavei, Iacon Naroşi, Niculae Vrăsmaş, Elena M. Cîmpan, Valentin Falub, Doina Popa, Victoria Fătu Nalaţi, Gavril Moldovan, Pompei Ştefănescu, Ion Radu Zăgrean, Victor şi Veronica Ştir, Jeniţa Naidin, Ana Zegrean, Maria Oltean, David Dorian.
A fost o dezbatere interesantă care, cu siguranţă, va avea ecouri la nivel naţional.