Dinu Flămând, sărbătorit la 75 de ani la Bistriţa, în prezenţa lui Ion Pop şi Aurel Rău

La invitaţia managerului Gavril Ţărmure de la Centrul Cultural Municipal, Dinu Flămând va fi sărbătorit la 75 de ani la Bistriţa, în prezenţa lui Ion Pop şi Aurel Rău. Aniversarea scriitorului, traducătorului și jurnalistului Dinu Flămând va avea loc sâmbătă, 25 iunie, de la ora 18.30, la Sinagoga Bistriţa. În prezenţa primarului Ioan Turc, scriitori, artiști și importanți oameni de cultură îl vor sărbători pe scriitorul aniversat, Cetăţean de Onoare al Bistriţei.
În cadrul evenimentului vor fi prezentate cele mai recente cărți de poezie, precum și volume traduse și îngrijite de autor. Concertul ”O harpă de poveste”, de la
Dinu Flămând (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este poet, eseist, jurnalist, traducător și comentator al actualității politice în presa românească și în cea internațională. Licențiat în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1970). În vremea studenției, a devenit membru fondator al revistei Echinox, care a marcat numeroase generații literare prin spiritul ei antidogmatic. După absolvire, a lucrat în redacții de ziare, reviste și edituri, la București. La sfârșitul anilor ’80, a obținut azil politic la Paris, unde a denunțat regimul opresiv din România în presa scrisă (Libération, Le Monde) și la radio (RFI, BBC, Europa Liberă). A fost jurnalist bilingv la RFI din 1989 până în 2009. După căderea regimului comunist, s-a reintegrat în literatura română. În 2011 a fost distins cu Premiul Național „Mihai Eminescu”. În același an a devenit consilier al ministrului la Ministerul Afacerilor Externe, iar ulterior a reprezentat România la Organizația Internațională a Francofoniei.
Dinu Flămând are o vastă operă publicată în România, mai cu seamă de poezie, dar și de critică literară și traduceri. Poemele sale au fost traduse și publicate în Spania, Franța, Italia, Mexic, Portugalia, Germania, Chile, Honduras, Columbia, Macedonia de Nord, Grecia, Israel ș.a.
Între titluri se remarcă: Apeiron, 1971; Altoiuri, 1976; Stare de asediu, 1983, 2015; Viață de probă, 1998; Frigul intermediar, 2006; Umbre și faleze, 2010; Veghea și Somnul, 2016; Primăvară la Praga, 2017; Om cu vâslă pe umăr, 2020 (Premiul Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga”).
Ca traducător, s-a dedicat mai cu seamă autorilor de limbă franceză, spaniolă, italiană și portugheză: Fernando Pessoa, António Lobo Antunes, Carlos Drummond de Andrade, Vinicius de Moraes, Umberto Saba, Mario Luzi, Samuel Beckett, César Vallejo, Pablo Neruda, Jorge Semprun, Antonio Gamoneda, Jean-Pierre Siméon, Omar Lara, Marco Lucchesi, Marco Antonio Campos ș.a., fiind distins cu numeroase premii literare.
Apariții recente: Primavera en Praga (Editura Visor, Spania, 2022) și traducerea: Fernando Pessoa, Marinarul și alte ficțiuni (Humanitas Fiction, 2022), Scaun la fereastră. Lisabona – jurnal de carantină 2020-2021, semnat de Dinu Flămând, volum apărut la Editura Școala Ardeleană, sub egida Muzeului Național al Literaturii Române cu sprijinul Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), volum tipărit cu ocazia aniversării scriitorului.

Comentarii

25/06/22 08:37
ioan sărățean

Dinu Flămând e un poet mare. La devenirea sa profesională au concurat talentul cu care a fost binecuvântat de Doamne, Doamne, mentorii spirituali și nu în ultimul rând tradiția familială. S-a alăturat și a activat în cadrul triadei bârgăoane deosebit de valoroasă și apreciată, unică în literatura română, constituită din poeții: Vasile Bob Fabian (născut la 31.10.1795-07.04.1836) în familia lui Petru Rău din Rusu Bârgăului, caporal în Regimentul II Românesc de Graniță, poetul, eseistul, prozatorul și traducătorul Aurel Rău, născut la 9 noiembrie 1930, în familia Iacob și Floarea Rău din Josenii Bârgăului și poetul, eseistul, jurnalistul, traducătorul și comentatorul actualității politice în presa românască și cea internațională Dinu Flămând, născut la Suseni, la 24.06.1947, în familia Traian și Livia Flămând născută Rău. La aceasta a concurat cu siguranță și factorul (elementul) geografic specific satului de la poalele Muntelui Heniu în care a intrat în lume și viață, cu minunatele sale livezi de pomi fructiferi imagine, care i-a rămas în suflet, constituindu-se într-un topos, ce l-a însoțit pentru totdeauna în viață. La sfârșitul operațiunilor militare din timpul celui de-al doilea război mondial livada familiei a fost luată în vizor până și de trupele sovietice pretins “eliberatoare”, care de teama unor posibile concentrări de forțe adverse au utilizat aruncătoare de mine cu care au dezrădăcinat mai mulți pomi. Familia a reușit nu numai să depășească această situație, ci să-și extindă investițiile în pomicultură. Badea Traian nu contenea să ne omenească pe cei din vecini cu mere dulci și aromate din soiurile Ionathan, Belle Fleur Jaune, Galben Auriu, Pătul, Stetin Roșu ce le cultiva în grădinile sale. Dinu a tratat subiectul în volumul Altoiuri, publicat în 1976 la Editura Eminescu. În cadrul întâlnirilor cu conjudețenii iubitori de literatură, cu elevii Liceului “Radu Petrescu” de la Prundu Bârgăului și în alte ocazii a prezentat periodic pricipalele sale preocupări literare, oferind de fiecare dată informații utile celor interesați. Mulțumiri Dinule pentru modul în care ne-ai tratat, felicitări la importantul eveniment aniversar, ani mulți cu sănătate și izbânzi pe mai departe !. Fostul vecin Ioan Sărățean, căruia, dacă ar fi posibil, i s-ar alătura cu siguranță foștii profesori: Vonica (Gâța) Eudochia, Platon Eliade-Mircea, Traian Bălan, Titus Hogiu-Wacsmann, Andrei Vrâncean, Albu Crăciun, Henris Ioan, Olinca Vasile, conf. univ. dr. ing. Traian Galben, ing. Buf Larion-Ionel (fost director general al IFET), ing. Buf Vasile (fost inginer șef la Automecanica Mediaș), foștii militari: Toader Bălan, (fost reprezentat din partea României la Tratatul de la Varșovia), Sabin Bălan, Nicolae Bălan și ceilalți pe care i-ai cunoscut, apreciat și prețuit.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5