DSP BN: De Paşti, măsura e în toate!

De Paști, pe lîngă bucuria reținută venită din momentele aduse de ritualul religios, trăim și bucuria explozivă a împărțirii timpului, tradițiilor și a bucatelor alese împreună cu familia și cei dragi. Relaxarea, starea de bine și confort, ne fac să pierdem simțul măsurii cu privire la ce și cât mâncăm. Pe deasupra, scăpăm din vedere și faptul că pe lângă mâncare la fel de importante sunt aspectele legate de consumul de lichide, de tot ceea ce bem. Coniacul, lichiorul, vinul, berea, cafeaua, băuturile dulci carbogazoase sunt doar cateva exemple de lichide care influențează nefavorabil echilibrul ponderal.
Băuturile alcoolice dulci, cum sunt coniacul și lichiorul, cunoscute și ca băuturi digestive, îngrașă întrucât conțin mari cantități de glucide, care se metabolizează rapid și se depun ca rezervă în urma stimulării secreției de insulină. Cat despre calitățile lor "digestive", ar fi bine să uităm de ele!
Berea, tratată cu mai multa indulgență în comparație cu alte băuturi alcoolice, are și ea păcatele ei. În primul rând conține alcool -e adevărat, în cantitate moderată, conține mult acid iar acestea, în prezența unei cantități mari de glucidă (4g/l) care este mai dulce decât glucoza și numită maltoză favorizează hipoglicemia. Asocierea acestor componente este responsabilă de starea de oboseală și performanță scazută în activitățile pe care le avem. Ca și efecte secundare ale consumului de bere se mai pot aminti balonarea, creșterea în greutate, respirația urât mirositoare.
Vinul aduce la fel ca orice băutură alcoolică, calorii suplimentare pe care corpul nu le folosește ca energie, ci le stochează și le traduce în kilograme în plus. Evident, cu cât vinul este mai tare (ca și concentrație de alcool) cu atât va conține un număr mai mare de calorii. În același timp consumul de vin stimulează apetitul pentru alimente cu conținut mare de grăsimi și din această asociere rezultă iarași calorii suplimentare și implicit creștere ponderală.
Băuturile acidulate dulci sunt din start nocive datorită conținutului mare de zahăr și acid, precum și al extractelor sintetice de fructe. În "Ghidul de Dietetica", dr. Emile-Gaston Peeters face o serie de comentarii asupra acestui tip de băuturi: "La ora actuală, băuturile 'pe baza de cola' prezente pe piața europeană conțin circa 100 mg de cofeină și 500 mg de acid fosforic pe litru. Cofeina are proprietăți excitante. Acidul fosforic este un acidifiant intens, iar marea lui concentrație de fosfor riscă să dezechilibreze raportul calciu/fosfor din alimentație, cu un grav pericol de deficit în privința fixării calciului în oase. Concluzia este simplă: aceste băuturi trebuie să fie categoric interzise copiilor și adolescenților sau măcar, pentru o perioadă, reduse la minim. Ele nu sunt binefăcătoare pentru nimeni". Atenție deci, la consumul de băuturi acidulate, dulci și care mai conțin și cofeină!
Cafeaua are, fără exagerare, proprietățile unui drog: dă dependență, este un stimulant și alterează starea generală. De asemenea, stimulează glandele responsabile de hormonii stresului, crește excreția urinară a unor minerale importante (magneziu, sodiu și potasiu), favorizează fixarea toxinelor de tipul pesticidelor, crește presiunea sângelui, afectează calitatea somnului și bineînțeles, stimulează apetitul pentru dulciuri.
Prin urmare, lichidele pe care le consumăm zilnic și în mod exagerat de sărbători pentru a câștiga o “stare de bine”, au și ele importanța și socoteala lor întrucît ne influențează în mare măsură atât starea generală cât și kilogramele. Echilibrul menținut în consumul de lichide și alimente, vorbește de fapt despre echilibrul nostru interior.
Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sănătății al DSP BN