Ecologiştii propun ca Piaţa Petru Rareş să fie denumiră Piaţa Libertăţii
Consilierii Partidului Ecologist Român au formulat și depus un proiect de Hotărâre a Consiliului Local în vederea schimbării denumirii Pieței Petru Rareș în Piața Libertății pentru a marca în acest fel împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
În primele ore ale dimineții decisive de 22 Decembrie 1989 bistrițenii au ieșit cu curaj și determinare pentru a-și manifesta la rândul lor, solidaritatea cu timișorenii și dorința lor de libertate și de înlăturare a regimului comunist. Curajul de atunci al bistrițenilor nu a fost mai prejos decât a revoluționarilor din celelalte orașe ale țării. Despre revoluția din Bistrița din data de 22 Decembrie s-a scris încă prea puțin, accentul fiind pus pe revoluția de la București. Participarea masivă tuturor oamenilor din țară la protestele din 22 Decembrie a dus în final la victoria revoluției.
Pentru bistrițeni, momentul 1989 a fost doar începutul unei noi vieți, unei noi atitudini, unei noi conștiințe publice. De atunci, piața Libertății recâștigate s-a mai umplut de zeci de ori, de fiecare dată când oamenii au simțit că în țară lucrurile alunecă pe o pantă periculoasă și că drepturile lor sunt încălcate.
Credem că denumirea Piața Libertății are o legătură reală cu trecutul, prezentul și viața cetățenilor Bistriței și reprezintă mai bine valorile și aspirațiile lor. Credem că, în majoritatea lor, bistrițenii apreciază libertatea, democrația și calea europeana pe care ne aflăm din nou după întreruperea brutală din timpul comunismului.
Este credem timpul cel mai bun pentru ca să ne clarificăm valorile opțiunile și să le exprimăm coerent și consecvent.
Date fiind cele de mai sus, am propus şi susţinem spre aprobare proiectul de hotărâre privind privind schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș în Piața Libertății. Am solicitat introducerea în mod suplimentar a proiectului pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 12.12.2019.
Vă transmitem alăturate proiectul de hotărâre cu nota de fundamentare și anexele.
Președinte P.E.R Filiala Bistrița-Năsăud
Teodor Ioan Mârza
Bistrita 11.12.2019
Citiţi şi:
- Deputatul Iurişniţi cere prefectului să reamplaseze Troiţa în Piaţa Petru Rareş
- Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății, marcată la Bistriţa. Monumentul Revoluţiei, dezvelit în Piaţa Petru Rareş
- Depuneri de coroane şi ceremoniale militare
- Mii de bistriţeni, de toate vârstele, la spectacolul Zurli! Piaţa Petru Rareş, gata de sărbătoare
- Revoluţia din Bistriţa, în carte
Comentarii
Ţara arde şi baba se piaptănă. Nu-i nevoie de schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș din fața Prefecturii în Piața Libertății, pentru a marca asa cum se cuvine împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 la Bistrita. Pentru asta e suficient sa fie adusa inapoi „Troita Revolutiei” pe care niste indivizi fara ratiune au mutat-o anul trecut in cimitirul de pe strada Tarpiului. Mai degraba ar fi cazul ca măcar acum si la Bistrita să se revină la denumirile din perioada interbelică pentru bulevardul Republicii si pentru Piata Centrala . Dupa cum se stie, in perioada interbelica la Bistrita bulevardul Republicii purta numele Regina Maria, iar Piata Centrala se numea Regele Ferdinand. In anul 1919 Regele Ferdinand si Regina Maria au facut o vizita memorabila in orasul Bistrita . In memoriile sale, Victor Moldovan- un fost partizan al Unirii Transilvaniei cu România, care a deţinut mai multe mandate de parlamentar şi deputat în perioada interbelică, nota urmatoarele: „În ziua de 26 mai 1919, Regele şi Regina, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, fac o vizită la Bistriţa. Sunt primiţi într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi întreg poporul bistriţean în frunte cu prefectul Tripon. Participă şi năsăudenii cu plutonul de grăniceri veteran cu steagul lor ciuruit de gloanţe”. În acel an 1919, Regina Maria şi Regele Ferdinand au vizitat mai multe orase din Transilvania, intre care: Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistriţa, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Alba Iulia, Blaj, Copşa, Sibiu, Sălişte, Făgăraş şi Braşov.
De asemenea, începând din 15 octombrie 2019, la Paris aleea de promenadă de pe malul stâng al Senei, vizavi de Turnul Eiffel, poartă numele Reginei Maria a României, în semn de apreciere față de implicarea reginei în Conferința de Pace de la Paris din anul 1919. Dacă la Paris se poate, de ce nu s-ar putea si la Bistrita?
De altfel, monarhistii bistriteni au propus in repetate rânduri, revenirea la denumirea interbelică a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, din păcate fără nici un rezultat până in prezent.
Marcarea aniversarii unor evenimente importante la Bistrita s-a făcut in mod lamentabil. Un exemplu este Centenarul Marii Uniri . Niciuna din actiunile intreprinse in 2018 nu a avut vre-o legatura directa cu centenarul Marii Uniri , desi orasul Bistrita are in componenta o localitate cu numele “UNIREA”, o strada numita “1 DECEMBRIE” , precum si “PIATA UNIRII”. Desi la inceputul anului 2018, Primăria Bistrița a promis realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918, amplasat în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri, lucru care nu s-a materializat. In schimb, o serie de persoane au fost decorate cu medalia comemorativa”CENTENARUL MARII UNIRI 1918-2018″, desi nu au făcut nimic deosebit in acest sens:
1. I.P.S. Arhiepiscop si Mitropolit Andrei Andeicut;
2. Ec. Emil Radu Moldovan-presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud;
3. Ovidiu Frent-prefectul judetului Bistrita-Nasaud;
4. Prof.dr. Dorel Cosma-directorul Centrului Cultural al municipiului Bistrita;
5. Prof.univ.dr. Mircea Gelu Buta
6. Alexandru Pugna-Secretar de Stat la Ministerul Culturii;
7. Preot prof. Nicolae Feier;
8. Protopop Alexandru Vidican-Protopopiatul Ortodox Roman Bistrita;
9. Preot Vasile Beni ;
10. Ing. Teodor Ovidiu Cretu-primarul municipiului Bistrita;
11. Col.(r.) Ioan Cordovan, presedinte de onoare al Filialei Cultul Eroilor „Col.Liviu Rusu”Bistrita-Nasaud
12. Col.(r.) Vasile Magerusan, presedinte al Filialei Cultul Eroilor „Col.Liviu Rusu” Bistrita-Nasaud.
13. Jurnalist Menut Maximinian – director cotidianul Rasunetul;
14. Jr. Jurnalist Marius Chiuzan – director BistritaNews din Bistrita;
15. Dl. Octavian Iugan-Patron S.C.MONTANA IUGAN
16. D-lui col. dr. Gologan Mircea-comandantul Brigazii 81 Mecanizata „General Grigore Balan”
17. P.C.Consilier Eparhial Arhimandridul Claudiu Grama;
Totusi, Centenarul Marii Uniri la Bistrita a fost marcat asa cum se cuvine de o aparitie editoriala . Este vorba de cartea ” ANUL 1918 ÎN JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD- Contribuții documentare” aparuta la EDITURA MEGA • Cluj-Napoca • 2018 , avand drept autori pe : Adrian Onofreiu, Ioan Pintea si Cornelia Vlașin.
La fel se intâmplă si acum la aniversarea a 30 de ani de la Revolutia Română, când in Piata Petru Rares nu a fost realizat spațiu comemorativ ”Eroii Revoluției din 1989”, desi in bugetul primariei Bistrita pe 2019 au fost prevazute alocari de bani pentru acest obiectiv:
Vezi: https://timponline.ro/dezbatere-publica-pe-buget-in-11-aprilie-la-primar...
Academicianul Ioan-Aurel Pop într-un articolul intitulat „Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire” face o pledoarie pentru istoria adevarata bazata pe izvoare si fapte autentice: «De aceea, pledoaria mea nu este contra unor abordări, contra unor școli istorice sau numite „istorice” și nici contra unor persoane și personalități preocupate de trecut, ci este – simplu – o pledoarie pentru istorie și pentru istoric, pentru acea istorie privită ca formă de cunoaștere a vieții oamenilor în funcție de criteriul adevărului și pentru acel istoric care este specialist”. Din pacate, in zilele prea multa istorie se face dupa ureche de catre nespecialisti. Astfel, in anul 2018 cu prilejul dezvelirii statuii lui Petru Rareş ridicată în piaţa care îi poartă numele , doctorul Mircea Gelu Buta, un individ cu pretentii intelectuale a facut o afirmatie halucinantă considerând că „Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri”.
In realitate nu Petru Rares ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă la 1600 el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat domn al Munteniei, Ardealului si a toată tara Moldovei.
De fapt statuia lui Petru Rares dezvelită la Bistrita nu este un semn de pretuire pentru domnitorul moldovean, ci mai degrabă un pretext pentru ca unii politruci să se bage in seamă. Asa se explică faptul că pe soclul statuii a fost montată o plăcută fără vre-o mentiune legată de detalii tehnice si de numele sculptorului, ci doar cu numele celui care se consideră a fi ctitorul acestui monument – Emil Radu Moldovan desi lucrarea nu a fost făcută din banii lui.
Iată textul integral de pe plăcuta respectivă: „Această lucrare a fost ridicată în anul Centenarului Marii Uniri finanțată prin Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, președinte Emil Radu Moldovan”.
La scurt timp după dezvelirea statuii lui Petru Rares, din piata cu acelasi nume, troita revolutiei a fost mutată in cimitirul de pe strada Tărpiului. Este greu de crezut că mutarea troitei s-a făcut fără stirea si consimtământul evlaviosului Radu Moldovan.
Bine au făcut că i-au decorat pe cei de mai sus, fiind reprezentativii urbei într-un moment de zenit al istoriei.
Schimbarea după fumumrile minţii noastre a numelor de străzi şi pieţe implică schimbarea unui nmăr f. mare de Buletine de identitate. Au ce vă înjura oamenii.
Motto:
„Animalele seamănă mai adesea cu statuile decât oamenii, căci sublimul este o categorie a existentei lor” .
(Lucian Blaga)
Prin urmare, domnitorului moldovean Petru Rares care nefiind reprezentativ pentru Bistrita, mai bine i s-ar fi ridicat o statuie ecvestră de către cei care s-au gândit să-i faca o asemenea cinste. Pe soclul statuii ar trebui să existe stema Moldovei – CAPUL DE BOUR- si nu semnătura unui BOUr contemporan.
Adaugă comentariu nou