Felicitări! Laura Cozma, din Șieu, 10 la licență, la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu o temă tradiţională

Reușita sa reprezintă încununarea unui drum parcurs cu multă muncă, seriozitate, credință și perseverență. Absolventă a Liceului de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița, profil pedagogic, Laura Cozma a lucrat în toți acești ani ca educatoare, îmbinând activitatea profesională cu studiile universitare. Parcursul său nu a fost unul ușor, ci o luptă continuă și o permanentă alergare între muncă, facultate, cursuri, seminarii, examene și responsabilitățile zilnice.
Chiar dacă programul a fost solicitant, nu a lipsit de la cursuri și seminarii, iar atunci când obligațiile de la locul de muncă nu îi permiteau să participe cu grupa sa, recupera activitățile cu alte grupe. Această disciplină, dorința de a învăța și respectul față de formarea academică au contribuit la obținerea rezultatului final: media 10 la examenul de licență.
Lucrarea sa de licență, intitulată „Șezătoarea pe Valea Șieului, Județul Bistrița-Năsăud, în anii 1965–1970”, a fost coordonată de doamna Conf. dr. Eleonora Sava. Alegerea temei nu a fost întâmplătoare. Laura Cozma a dorit să cerceteze un obicei tradițional din zona în care trăiește și să înțeleagă mai bine cum se desfășura șezătoarea în comunitatea de pe Valea Șieului.
Pentru ea, Șieul nu este doar un spațiu de cercetare, ci locul de care o leagă familia, oamenii satului, memoria locală și identitatea comunității din care face parte. Prin această lucrare, a urmărit să reconstituie imaginea șezătorii de altădată: unde se ținea, cine participa, ce lucrări făceau fetele și femeile, ce povești se spuneau, ce cântece se cântau, cum veneau feciorii, ce jocuri se practicau și ce rol avea acest obicei în viața satului.
Cercetarea arată că șezătoarea nu era doar o simplă întâlnire de seară, ci un spațiu în care se împleteau munca, socializarea, educația informală, transmiterea tradițiilor și apropierea dintre tineri în vederea căsătoriei. În anii 1965–1970, șezătoarea se afla deja spre finalul existenței sale firești, deoarece modernizarea satului și apariția altor forme de petrecere a timpului liber au dus treptat la dispariția ei.
Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol prezintă șezătoarea în satul românesc, din punct de vedere teoretic, urmărind definiția, funcțiile și importanța acestui obicei. Al doilea capitol conturează comuna Șieu din punct de vedere istoric, geografic, economic și cultural, pentru ca obiceiul cercetat să fie înțeles în contextul concret al locului în care a existat. Al treilea capitol reprezintă partea centrală a lucrării și cuprinde cercetarea de teren dedicată șezătorii de pe Valea Șieului.
Prin cercetarea sa, Laura Cozma a urmărit pregătirea pentru șezătoare, lucrul femeilor, poveștile spuse în șezătoare, descântecele, cântecele, jocurile, vergelul, obiceiurile premaritale și legătura dintre șezătoare și nuntă. Toate acestea arată că șezătoarea funcționa ca o adevărată „școală a satului”, un loc în care fetele învățau să lucreze, să comunice, să se comporte în comunitate și să păstreze valorile transmise din generație în generație.
Un rol important în lucrare îl au mărturiile femeilor care au trăit sau au cunoscut acest obicei. Acestea au vorbit despre atmosfera șezătorilor de altădată, despre muncă, veselie, cântece, povești, glume, descântece și despre felul în care tinerii se întâlneau într-un cadru acceptat de comunitate. Prin aceste mărturii, lucrarea recuperează fragmente importante din memoria satului.
Actualitatea lucrării constă tocmai în nevoia de a salva și valorifica memoria locală. Astăzi, multe dintre obiceiurile tradiționale nu mai sunt trăite în forma lor firească, iar odată cu trecerea generațiilor mai vechi se pierd povești, cântece, credințe, descântece și amintiri care fac parte din identitatea comunității. Prin această cercetare, Laura Cozma a reușit să creioneze imaginea comunei Șieu nu doar ca spațiu geografic, ci ca spațiu al tradiției, al hărniciei, al solidarității și al culturii populare.
Pentru Laura Cozma, această lucrare a fost mai mult decât o cercetare academică. A fost o întoarcere spre locul din care provine, spre oamenii care au păstrat vie memoria satului și spre tradițiile care definesc Valea Șieului. Prin tema aleasă, ea nu a scris doar despre un obicei, ci despre o lume: lumea satului de altădată, cu munca, rânduielile, bucuriile, credințele și valorile ei.
În lunile viitoare, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Laura Cozma nădăjduiește să publice această lucrare și să își înceapă cariera de filolog pornind de la această cercetare dedicată locului din care provine. Își dorește ca munca sa să contribuie la păstrarea și valorificarea folclorului de pe Valea Șieului și să aducă în atenția oamenilor frumusețea tradițiilor locale.