A fost reabilitat accesul

„Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor, Rebrişoara, este rezervaţie ştiinţifică a Academiei Române, aflată în categoria de protecţie „A” şi nu este deschisă turiştilor, adică se află sub statut de protecţie specială, întrucât sistemul endocarstic şi biotipul fragil, cu diferite podoabe de peşteră unice în felul lor, ar avea de suferit”, ne atrage atenţia preotul Crin Triandafil Theodorescu, custodele peşterii. Tot de la dumnealui aflăm faptul că, prin implicarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, a Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca şi a voluntarilor din judeţul nostru, zilele trecute a avut loc o acţiune de reabilitare a echipărilor speologice de la Peştera Tăuşoarelor, aflată pe Valea Gersei din Rebrişoara. Astfel, voluntarii Gavrilă Damian, Călin Hanţig, Andrei Năşcuţ şi Cristina Ţăranu, sub coordonarea custodelui peşterii, au reabilitat circa un kilometru din traseul principal de acces în „cavernicol”, de la intrare spre galeria 700 - galeria kilometru - Sala de Mese, acţiune care a necesitat două zile de muncă. „Am înlocuit două scări şubrede, cu termenul de folosire depăşit, ce nu mai corespundeau cu normativele de siguranţă ale Federaţiei Române de Speologie. De asemenea, am instalat balustrade, mâini curente, amaraje, spiteuri; au fost sudate şi reabilitate cele două porţi metalice care restricţionează accesul în interiorul peşterii; s-a igienizat şi îndepărtat deşeurile acumulate în urma intrării intruşilor şi neaveniţilor, acei aşa-zişi turişti care n-au nimic în comun cu natura. Aceste acţiuni fac parte din activităţile uzuale ale zonei protejate, arie supusă studiilor unor cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, reprezentând obiectul unor studii pentru realizarea de lucrări de licenţă, masterat şi doctorat pe diverse ramuri conexe speologiei”, a specificat custodele peşterii, preotul paroh al Bisericii din cartierul Luşca (Năsăud), Crin Triandafil Theodorescu.

Au fost necesare aceste măsuri de montare a unor uşi metalice, de ferire a ariei protejate de acţiunile şi de tentativele de intrare prin efracţie, lucru posibil şi datorită accesului auto până la obiectivul protejat.

„O mare parte din vină o poartă chiar legislaţia românească. Aceasta nu prevede obligativitatea publicării pe hărţi, pliante sau broşuri turistice, a statutului protejat al unor arii, lucru care face ca mulţi turişti să ajungă la peşteri aflate sub protecţie specială, descoperind abia la faţa locului că acestea nu sunt obiective turistice. Totuşi, cei interesaţi sau cei care doresc s-o vadă (Peştera Tăuşoarelor) o pot face, numai dacă se înscriu în programele de voluntariat, care au acţiuni de întreţinere de trasee, de igienizare etc., contactându-mă direct pe mine”, a ţinut să precizeze preotul Crin Triandafil Theodorescu, custodele peşterii.