Un nou tip de speleotemă descoperit în Peștera Tăușoare. Cercetători ai Institutului de Speologie ”Emil Racoviță” cercetează peştera pentru urmărirea stării de conservare a celor cinci specii de chiroptere (lilieci)

În conformitate cu prevederile convenției de custodie nr. 0012 din 23.02.2010 prin care Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a preluat situl de importanță comunitară RO SCI 0193 Peștera Tăușoare și aria naturală de interes național Peștera Tăușoare (cod.2.206),vă informăm că în această perioadă se desfășoară partea finală a proiectului ”Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară și ariei naturale de interes național Peștera Tăușoare”, în parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, ajuns la stadiul de dezbatere publică a Planului de management al celor două arii protejate suprapuse.
În același timp se derulează un program de cercetare științifică prin colaborare cu cercetători științifici ai Institutului de Speologie ”Emil Racoviță”, compartimentul Cluj-Napoca, pentru urmărirea stării de conservare a celor cinci specii de chiroptere (lilieci) protejate, și pentru monitorizarea evoluției populațiilor de chiroptere în urma măsurilor stabilite prin normativele ariei protejate (set minim de măsuri de protecție și Regulamentul ariei protejate).
Concomitent cu acestea are loc, în arealul subteran, o cercetare științifică în colaborare cu cercetătorii din București ai aceluiași institut și cu un grup de cercetare din Franța din domeniile geomorgologiei și hidrologiei subterane. În cadrul acestor cercetări și experimente științifice se urmărește monitorizarea și evaluarea stării actuale de precipitare în subteranul peșterii, și coroborarea datelor obținute cu semnalul climatic evaluat în urma analizei chimice a unor stalagmite, în vederea stabilirii, la nivel continental, a caracteristicilor ultimului interglaciar, care a avut loc acum 125.000 de ani. În cercetarea științifică se folosește tehnica amprentei izotopice și se utilizează aparatură pentru captarea gazelor din apa de picurare, aparatură concepută de specialiștii speologi români.
Prin aceste studii peștera de la Izvorul Tăușoarelor se înscrie în topul celor mai importante peșteri din România din punct de vedere științific. Studiile făcute de specialiști în 2013 și 2014 în domeniile biologiei, pedologiei și geologiei, hidrologiei și climatologiei, indică valoarea științifică de anvergură a acestui areal subteran și necesitatea protejării peșterii și a conservării valorilor ei științifice. Rezultatele studiilor se vor reflecta într-un nou regulament al ariei protejate, care să țină cont de ultimele evaluări științifice. Regimul de vizitare a peșterii va fi în continuare restricționat, în așa fel încât să se înscrie sub nivelul de suportabilitate al mediului subteran, și se va rezuma la vizite de natură științifică, didactică și de documentare, precum și la vizite speoturistice, la un nivel de maxim 60 de vizitatori pe an, exclusiv în perioadele extrahibernale, în care coloniile de lilieci nu mai sunt localizate în subteran.
Cu ocazia prevelărilor de probe izotopice din apa de percolație din data de 7 noiembrie 2014, custodele peșterii, Crin Triandafil Theodorescu, a descoperit un nou tip de speleotemă în peșteră, într-o galerie din sistemele superioare ale cavernamentului. Mineralul, numit montmilch, având aspectul unei paste albe, parțial fluide, face parte din categoria speleotemelor calcitice, având o compoziție complexă, cu până la 70% cristale de calcit la care se adaugă nu mai puțin de 16 tipuri de substanțe. Această formațiune speleotemică este printre cele mai misterioase prezențe din peșteri, specialiștii lansând două ipoteze de geneză, nici una confirmată definitiv.
Noua descoperire arată complexitatea sistemului cavernicol din Peștera Izvorul Tăușoarelor și necesitatea protecției sale, într-un demers care să împace, sub forma unui plan de management coerent și eficient, interesul științific de conservare a valorilor științifice cu interesul antropic- speoturistic, științific și explorativ.

Custode, Director,
Crin Triandafil Theodorescu Gavrilaș Vasilichi George Alexandru
-custode arii protejate-