Gânduri la o realizare: La cumpăna dintre trecut, prezent și viitor

Lucrarea Atlas statistico-descriptiv al localităților județului Bistrița-Năsăud, îngrijită și coordonată de Luca Mircea Chira beneficiază de un dublu suport „argumentativ”: în primul rând, cel al istoricului Ioan Bolovan, deschizător de drum în cercetarea demografiei istorice după 1989, la Cluj-Napoca, care și-a extins aria preocupărilor în domeniu pentru întreagă Transilvania.
Apoi, cele specifice domeniului de referință – statistica – reprezentate de „argumentul” președintelui la nivel național, prof. univ. dr. Tudorel Andrei și pertinenta analiză referitoare la dezvoltarea umană, religie și migrațiune, toate, prin contextualizare, datorată prof. univ. dr. Dumitru Sandu, din cadrul Centrului pentru studierea migrației de la Universitatea București, la care se adaugă nota asupra ediției a coordonatorului, în care sunt explicate sursele de date și modul lor de prezentare.
În fața unei asemenea densități și încărcături a analizei și prezentării științifice, gândurile noastre par a fi sortite doar asigurării unui modest fundal.
Și totuși, încercăm câteva aprecieri personale, stimulat și, în același timp, obligat în acest demers, de relația deosebită cu artizanul lucrării, definită de acesta prin sintagma „prietene”.
Desigur, elementele esențiale: monumentalitate, abordare comprehensivă, contextualitate, definesc pregnant esența lucrării. Însă, precizăm noi, ea conține toate acestea la un loc și, ceva mai mult.
Lucrarea definește rezultatul activității îndelungate în cadrul și la conducerea instituției, debutată la începutul deceniului IX din secolul XX. De-a lungul acesteia, informațiile statistice au fost colectate, prelucrate și, periodic – caracteristică esențială a acestei activități – puse la dispoziția celor interesați, fie actanți ai guvernării, fie, actorii la care se referă.
În acest proces laborios de „lucrare asupra însăși datelor de interes” în domeniu – după o formulă definitorie pentru istoria românilor - coordonatorul s-a pătruns mai mult decât de o simplă argumentare profesională. Chiar dacă a poposit aici dintr-un județ învecinat, o dată cu stabilirea la Bistrița, a fost captivat de diversitatea culturală a zonei actualului județ Bistrița-Năsăud.
S-a produs acest fenomen prin „contaminarea” cu spiritul de ordine, disciplină și rigoare al zonei săsești, peste care s-au suprapus trăsăturile arealului locuit de români, situate pe un palier cu nimic inferior. I-a fost util în acest proces mai ales introspecția în trecut, consemnată pentru domeniul specific de activitate, în recensământurile populației, realizate, pentru început, în condiții modeste, apoi, instituționalizate, începând cu anul 1850 și până în actualitate. În acest sens, meritorie a fost implicarea în realizarea unei analize definitorii pentru o localitate din arealul fost grăniceresc, Telciu, alături de universitarul clujean Ioan Bolovan și autorul consemnărilor de față. Iar pentru orașul Bistrița, doar viitorul ne poate descifra tainele preocupărilor bine ferecate ale coordonatorului lucrării prezente!
Toate aceste eforturi intelectuale au avut ca rezultat lucrarea prezentată acum. Semantica interpretativă, bogăția informațiilor de ordin statistic, la care se adaugă cele de interes istoric și truda – greu de pătruns – pentru aflarea unei fraze definitorii în descrierea fiecărei localități în parte, se constituie în tot atâta repere valorice.
În toate acestea se simte mireasma unei abordări cu certe valențe științifice, care îmbină rigurozitatea domeniului în care realizatorul profesează cu aplecarea asupra trecutului, a prezentului și a predicțiilor pentru viitor. O analiză, așa cum este definită și în titlu, sub forma unor serii de date statistice și a modului descriptiv de interpretare a lor. În acest fel, lucrarea se constituie într-un model de abordare la nivel, local, care poate servi, cu efecte benefice, pentru analize regionale sau naționale.
Prin realizarea atlasului statistico-descriptiv al județului Bistrița-Năsăud, coordonatorul și-a făcut datoria față de instituția pe care o slujește dar, mai mult, față de comunitatea umană dintotdeauna, de aici. Colecția datelor referitoare la toate localitățile județului, sub formă de imagini, hărți, grafice, oferă un exhaustiv și expresiv material documentar.
Efortul merită subliniat, cu atât mai pregnant, cu cât oferă o bază documentară și, în același timp, o „oglindă” fidelă a societății din arealul investigat, la un moment dat. Ea poate deveni referință pentru cercetări ulterioare, ceea ce nu e puțin lucru!
Iar dacă peste toate acestea „așezăm” în creuzetul laboratorului științific pasiunea și dăruirea realizatorului, susținută și prin aportul colaboratorilor, rezultă un material alcătuit din voință, implicare și abnegație pentru o cauză generoasă. Ceea ce definește atât trăsăturile caracteriale pentru Domnul Mircea Chira, cât și constanța atitudinală față de provocările profesiei pe care, încă o slujește, la fel ca întotdeauna, de-a lungul activității sale.
Sumarele noastre considerații se doresc a fi expresia unui mesaj de apreciere pentru cel care dovedește, prin realizarea lucrării de față, trăsături atitudinale specifice caracterelor puternice. Și acestea sunt cu atât mai prețioase, dacă sunt așezate în și pentru folosul comunității căreia îi slujește.
Predicția viitorului – din punct de vedere profesional, încadrabilă în parametrii referitori la ce, cât,șicum - stă doar în puterea celui evocat în rândurile de față!