Grevă de tip japonez în şcoli

Joi, în ziua în care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea Educaţiei, peste 5000 de salariaţi ai unităţilor de învăţământ, membri de sindicat, din Bistriţa-Năsăud au purtat banderole albe pe braţe.

Ei au protestat împotriva micşorării salariilor, împotriva previzibilului nou val de reduceri de personal (urmare a reorganizării nivelelor învăţământului preuniversitar), împotriva subfinanţării sistemului, dar şi împotriva unor prevederi ale Legii Educaţiei considerate inacceptabile.

,,Am recurs la o formă de protest de tip grevă japoneză, cu participare la activităţile obişnuite. Elevii vor fi ascultaţi, li se vor pune note şi li se va face prezenţa", a declarat Titu Rauca, lider judeţean al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, filiala Bistriţa-Năsăud.

Sindicaliştii de la “Spiru Haret” au desfăşurat activităţi educative

Cadrele didactice bistriţene, afiliate Federaţiei Sindicatelor din

Învăţământ „Spiru Haret”, au fost prezente în unităţile de învăţământ, dar au desfăşurat activităţi educative.

„Alte acţiuni de protest vor fi stabilite în funcţie de calendarul asumării de către Guvern a Legii Educaţiei. Sunt foarte multe prevederi în această lege care nu ne convin. Părerile noastre, ale dascălilor, nu au fost ascultate”, ne-a precizat Maria Vântu, liderul judeţean al FSI „Spiru Haret”.

Birourile Permanente au decis, ieri, ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea Educaţiei, deşi opoziţia a cerut amânarea acesteia până se pronunţă Curtea Constituţională. Decizia a fost luată cu 12 voturi ,,pentru” şi 11 voturi ,,împotrivă”. Guvernul şi-a angajat, ieri, răspunderea în Parlament pe Legea Educaţiei. Executivul a adoptat miercuri noapte forma finală a proiectului, care a adunat până acum peste 1200 de amendamente.

În semn de protest, cadrele didactice din întreaga ţară ar putea întrerupe azi activitatea. Profesorii vor veni la şcoală, dar nu se vor ţine cursuri.

La scurt timp după ce a scăpat de moţiune, Cabinetul Boc s-a reunit de urgenţă să modifice Legea Educaţiei. Ministrul Daniel Funeriu, le-a cerut liderilor opoziţiei să accepte forma finală adoptată de guvern.

,,Sper ca toţi liderii politici să înţeleagă că este momentul să ne unim. Sper ca securea războiului să nu facă ravagii pe tărâmul educaţional, ci să existe un consens”, a declarat Funeriu. Dar opoziţia nu e de acord cu legea adoptată de Guvern.

Singura şansa pentru ca legea să fie modificată este acum în mâinile magistraţilor de la Curtea Constituţională. Ei vor decide pe 3 noiembrie dacă Guvernul îşi poate angaja sau nu răspunderea pe acest proiect de lege.

De asemenea, viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a anunţat în plenul Parlamentului că liberalii au început deja strângerea de semnături în vederea depunerii unei moţiuni de cenzură ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe legea educaţiei.

Social-democraţii vor discuta cu PNL şi cu PC lunea viitoare despre posibilitatea introducerii unei moţiuni de cenzură pe marginea angajării răspunderii Guvernului pe proiectul Legii Educaţiei, a confirmat preşedintele PSD, Victor Ponta.

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. Dacă este depusă moţiune de cenzură şi aceasta primeşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor atunci Guvernul este demis.

Ce aduce nou Legea Educaţiei:

Clasa a noua va fi trecută la gimnaziu, cursurile liceale vor dura 3 ani, iar părinţii vor fi amendaţi pentru absenţele copiilor. Acestea sunt doar câteva dintre prevederile Legii Educaţiei, aşa cum arată în forma adoptată de Guvern. Executivul a ignorat multe dintre amendamentele opoziţiei.

Una dintre cele mai controversate prevederi este cea referitoare la conducerea şcolilor şi a universităţilor. În proiectul iniţial, rectorii erau desemnaţi prin concurs şi puteau să-şi desemneze pro-rectorii şi decanii.

Guvernul a stabilit însă ca aceştia să fie aleşi, fie prin modelul scrutinului universal - adică prin votul profesorilor şi al studenţilor - fie urmând modelul corporatist. Adică membrii senatului universitar desemnează candidaţi care sunt evaluaţi, prin concurs jurizat de o comisie de experţi.

Legea Educaţiei prevede învăţământ obligatoriu de zece clase, de la grupa pregătitoare la clasa a 9-a, care va face parte din gimnaziu. Liceul se va derula pe durata a 3 ani, iar părinţii vor fi amendaţi cu sume de până la o mie de lei pentru absenţele copiilor.

În plus, absolvenţii de facultate vor putea devină profesori, doar dacă fac masterat plus un stagiu suplimentar de pregătire de un an.

După ce iniţial li s-a interzis directorilor de şcoli să fie membri de partid, acum se precizează că pot fi afiliaţi politic. Nu li se va permite să ocupe însă funcţii de conducere în partid.