Hramul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele, prăznuit în prezența Mitropolitului Clujului și a mii de pelerini

La sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, Mănăstirea de la Piatra Fântânele, situată în Pasul Tihuța, la cota 1200, la granița dintre Transilvania și Bucovina, și-a sărbătorit hramul, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a mii de credincioși și a oficialităților locale, județene și centrale.

Cu acest prilej, de la ora 10:00, la Altarul de vară din proximitatea așezământului monahal, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, directorul Școlii Doctorale de Teologie „Isidor Todoran” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, protopopul de Bistrița – preotul Marius Pintican, duhovnicul Mănăstirii Piatra Fântânele – protosinghelul Gavriil Horț, duhovnicul Mănăstirii Ilva Mare – protosinghelul Daniil Ureche, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „Rugăciune și muncă”. În cadrul acestuia, pornind de la exemplul Maicii Domnului, ierarhul a evidențiat cei doi stâlpi principali ai unei vieți creștine autentice: rugăciunea și munca, cea din urmă împlinită prin practicarea faptelor milei creștine.

„Rugăciunea trebuie îngemănată cu munca și cu faptele milei trupești, de care Însuși Domnul Iisus Hristos ne va întreba la Dreapta Judecată. Rugăciune și muncă. Exemplul absolut de rugătoare este Maica Domnului, a cărei naștere o prăznuim astăzi. Nu voi stărui acum asupra istorisirii vieții ei, căci o cunoașteți: ea a fost rod al rugăciunii, căci Drepții Ioachim și Ana nu aveau copii, dar Dumnezeu le-a dăruit-o pe Maica Domnului. Ei au adus-o la templu de la vârsta de trei ani, iar la vremea potrivită a fost umbrită de Duhul Sfânt și L-a născut pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. (…) Așadar, muncă și rugăciune! Să participăm duminică de duminică la Sfânta Liturghie și, oricât de scurtă ar fi, să zicem o rugăciune dimineața și seara. Atunci ni se poate spune și nouă, asemenea femeii din Evanghelia citită la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, aceeași Evanghelie rânduită și la Adormirea Maicii Domnului: «Marto, Marto, te îngrijești și pentru multe te silești; dar un singur lucru trebuie: căci Maria partea cea bună și-a ales, care nu se va lua de la ea»”, a conchis Mitropolitul Clujului.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Piatra Fântânele, dirijat de preotul Gabriel Doroftiese. La chinonic, surorile Maria și Andreea Pavelean și surorile Ana și Maria Hângănuț au cântat mai multe pricesne închinate Maicii Domnului.

În cadrul slujbei, Întâistătătorul Eparhiei s-a rugat pentru elevii care astăzi, 9 septembrie, au început școala. La finalul Liturghiei, ierarhul le-a oferit cărți duhovnicești tuturor copiilor și tinerilor prezenți și le-a urat succes în noul an școlar.

Duhovnicul așezământului monahal, protosinghelul Gavriil Horț, a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, preoților împreună-slujitori, oficialităților și tuturor celor care cercetează și ajută mănăstirea.

La slujbă au participat autorități locale, județene și centrale, precum și mii de credincioși, o parte fiind îmbrăcați în straie populare.

97 de ani de rugăciune și jertfă, în Pasul Tihuța

Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele este aşezată la cota 1.200, în Pasul Tihuța, la marginea drumului național DN17, ce unește Transilvania cu Bucovina. Aflat la graniţa dintre Transilvania şi Bucovina, aşezământul monahal este frecventat de mulţime de credincioşi din ambele regiuni, cărora li se adaugă numărul mare de turişti care tranzitează zona.

Biserica mănăstirii a fost construită în anul 1928, prin aprobarea înfiinţării unei mănăstiri de călugări. A funcţionat ca mănăstire de călugări până în anul 1960, când, prin decret, a devenit parohie a satului. La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, în 11 aprilie 1995, s-a reînfiinţat mănăstirea, ca mănăstire de călugărițe. Câțiva ani mai târziu, s-au început lucrările de construcție la noua biserică de zid, lucrări care continuă și astăzi.

În prezent, la mănăstire viețuiesc 26 de maici, stareță fiind savrofora Pamfilia Solcan, iar duhovnic protosinghelul Gavriil Horț.

Activitatea misionară, didactică și pedagogică a maicilor

Obștea maicilor de la Piatra Fântânele, pe lângă programul administrativ-gospodăresc și duhovnicesc, se ocupă și de 30 de copii din cătunele îndepărtate ale zonei, pe care îi găzduiesc permanent sau temporar și îi ajută să meargă la școală.

Copiii au vârste cuprinse între 3 și 18 ani, iar o parte dintre ei au rămas fără unul dintre părinți sau provin din familii fără posibilități materiale. La mănăstire, ei se bucură de toată libertatea de care un copil are nevoie pentru a crește și a se dezvolta frumos. Maicile sunt implicate trup și suflet în educația lor și țin seama cu foarte multă atenție de înclinațiile pe care le au cei mici. Cu ajutorul lor și a unor profesori de specialitate, aceștia se pregătesc pentru materiile pe care le studiază la școală, dar studiază și pian, vioară, precum și alte instrumente.

Mănăstirea a avut menirea de a educa și forma tinerele generații încă de la înființare. Primul stareț, părintele Vasile Luncan, a fost cel care a sprijinit înființarea școlii din Piatra Fântânele, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când școala a fost închisă, el a fost cel care și-a asumat rolul de dascăl, predând lecții, în incinta mănăstirii, pentru copiii din zonă.

Crucea de la Piatra Fântânele

Crucea – monument a fost ridicată în anul 2009, de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, la inițiativa și cu binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu Anania, de vrednică amintire, care a făcut demersuri în acest sens încă din anul 2006.

Crucea a fost înălțată în apropierea mănăstirii, la cota 1227, pe cel mai înalt pisc din Pasul Tihuța, la granița dintre Transilvania și Bucovina. Aceasta cântărește 16 tone, are o înălțime de 31 de metri, dintre care 25 m structura metalică și 6 m postamentul de beton. Este vizibilă și în timpul nopții, fiind dotată cu un sistem de iluminat.

A fost sfințită la data de 25 iulie 2010, de către Mitropolitul Bartolomeu, care spunea că „ridicarea ei reprezintă o prioritate nu numai pentru zonă și pentru județ, ci chiar pentru cele două regiuni, Transilvania și Moldova, multă vreme despărțite din voia oamenilor și de vitregiile istoriei, aflate însă astăzi în fireasca unitate conferită de identitatea de Neam, de Credință și de Limbă”.

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului