Ierarhul ce poartă numele bistriţenilor, primit pentru prima dată în noua calitate, la Biserica de la Coroana. Teologul Aurel Bîrta, hirotonit întru diacon. Mesajul Preasfințitului Benedict Bistrițeanul

În Duminica a 7-a după Paști (a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic), 31 mai 2020, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul bistrițenilor, pentru prima dată în calitate de arhiereu, la Biserica de la Coroana, cel mai vechi monument istoric din municipiul Bistriţa (secolul XIII).

Cu acest prilej, de la ora 10:00, în fața Monumentului „Panteonul Bistriței” din curtea bisericii, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor restrâns de clerici.

Slujba a fost oficiată în prezența credincioșilor și a oficialităților locale, cu respectarea îndrumărilor bisericești și a regulilor impuse de autorităţi, ca urmare a măsurilor de prevenție şi limitare a răspândirii coronavirusului.

După citirea pericopei evanghelice, Părintele Episcop-vicar Benedict a rostit un cuvânt de învățătură, vorbind pe tema „Cine este Hristos, cine este omul?”.

În cadrul slujbei, ierarhul a hirotonit întru diacon pe teologul Aurel Bîrta. De asemenea, s-a rugat pentru cei bolnavi, pentru personalul medical și pentru toți cei aflați în slujba aproapelui.

La finalul slujbei, preotul paroh Alexandru Vidican, protopop de Bistrița, a mulțumit Preasfinției Sale pentru prezență și binecuvântare. De asemenea, ierarhul a primit în dar trei volume despre istoria Bistriței și a localităților vecine, semnate de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, profesor la Facultate de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, respectiv de pr. prof. Nicolae Feier.
" Un lucru dureros pe care l-am trăit în perioada pandemiei de coronavirus a fost interdicția de a participa la slujbele religioase creștine și mersul la biserică.
Mii de bistrițeni care se rugau în fiecare duminică la slujbă, care-și găseau speranța și liniștea sufletească în biserică au resimțit puternic această distanțare impusă de măsurile de prevenție. Chiar și marea sărbătoare a Paștelui a fost afectată de această pandemie, iar creștinii au suferit că nu au putut trăi și nu s-au bucurat cum se cuvine de obiceiurile și tradițiile celei mai mari sărbători creștine – Învierea Domnului. Astăzi, am participat cu mare bucurie în suflet la slujba religioasă de la Catedrala ”Coroanei Maicii Domnului Panta Nossa”, alături de foarte mulți bistrițeni. Slujba religioasă a fost celebrată de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul – Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, pentru prima dată la Bistrița în această calitate, care ne-a reamintit cât de importantă este credința în vremuri tulburi și de grea încercare pentru credincioși. Numărul mare de bistrițeni care au participat la slujbă în această dimineață, în ciuda vremii nefavorabile, mi-a arătat cât de importantă este credința pentru comunitatea noastră. Să ne lăsăm pătrunși de bunătatea și pacea propovăduită de Domnul nostru Iisus Hristos, să fim buni și respectuoși unii cu alții, ca să ne putem bucura de orașul nostru" spune Cristian Marius Niculae-Viceprimar al Municipiului Bistrița, prezent la slujbă alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan.
Istoricul Bisericii „Coroana Maicii Domnului Panta Nossa”

Biserica de la Coroana, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, situată în Piața Unirii, nr. 9, este cel mai vechi monument istoric din Bistriţa (secolul XIII). Sfântul lăcaș a fost edificat în jurul anilor 1270-1280, în stil gotic timpuriu, suferind de-a lungul timpului mai multe reparaţii şi transformări. Între anii 1518-1520, sub conducerea maistrului Sigismund, monumentul a fost modificat în stil gotic târziu, mai apoi suferind adăugiri în stil baroc.

Începând cu 2017, lăcașul a intrat într-un amplu proces de conservare şi renovare, atât la interior, cât și la exterior, fiind resfințit de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Ariepiscop și Mitropolit Andrei, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie 2019, cu prilejul hramului.

Biserica este cunoscută și sub numele de „Coroana” pentru că în trecut a fost în proprietatea „coroanei habsburgice”, ca biserică militară.

În cadrul lăcașului de cult își desfășoară activitatea trei parohii: Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, avându-l ca paroh pe preotul Alexandru Vidican – protopop de Bistrița, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, avându-l ca paroh pe preotul prof. Nicolae Feier și Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, păstorită de preotul paroh Vasile Beni. De asemenea, slujește și preotul Emanuel Vidican, secretarul Protopopiatului Bistrița.

În curtea bisericii s-a construit un monument închinat sfinților, eroilor și oamenilor de seamă ai județului Bistrița-Năsăud, monument intitulat „Panteonul Bistriței”.

( Sursa Darius Echim / Mitropolia Clujului)

https://www.facebook.com/MitropoliaClujului/videos/543783169838963/?__xt...

Comentarii

01/06/20 15:20
Vizitator

Falsificarea adevărului nu serveste la nimic. Cu atât mai mult când falsificarea este făcută in numele bisericii, pentru ca in prezent nimic nu mai aminteste de adevarul istoric al locasului de cult din Piata Unirii din Bistrita. De exemplu, pe unul din stalpii de la intrarea in biserica respectivă, stă scris: "BISERICA ORTODOXA „COROANA” sec. al XIII-lea (1270-1280) CEL MAI VECHI MONUMENT AL BISTRITEI", ca si cum de la inceput biserica respectiva ar fi fost ortodoxa. Nimic mai fals. De aceea, in numele adevărului, reamintim că in anul 1893 biserica respectivă (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul mănăstiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere că la acea vreme românii bistriteni apartinând cultului greco-catolic nu aveau voie să-si construiască biserică in interiorul orasului.
Mai trebuis spus că la acea vreme in Transilvania Biserica Greco-Catolică a avut un rol esential in emanciparea si realizarea unitatii nationale a românilor. Insusi marele istoric Nicolae Iorga a spus că toată diplomaţia României de 100 de ani nu a făcut atâta pentru a fi europeni, cât a făcut Biserica Greco-Catolică. Prin urmare, Biserica de la Coroana este biserica de suflet a greco-catolicilor bistriteni, fiind martora activa la devenirea românească a Bistritei.
Aici s-au petrecut evenimente importante de traire si simtire româneasca, in strânsă legătură cu Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, după ce “Credentionalele” fusesera sfintite in Biserica Română Unită din Bistrita. De la Marea Unire din 1918 se trage numele de Piata Unirii din Bistrita si nu are nimic in comun cu Mica Unire, chiar dacă in 2012 un primar incult a mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publică legată de numele pietei. În anul 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică si drept urmare biserica de la Coroana a fost preluată de către ortodocşi, iar in una din clădirile ansamblului mănăstiresc a functionat multă vreme Muzeul Bistritean. Dupa revolutia din decembrie, 1989, nu doar că nici măcar biserica nu a fost retrocedată adevăratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsi au pus stăpanire si pe clădirile mănăstiresti ca si cum ar fi ale lor, mutându-si aici sediul Protopopiatului. De altfel, inainte de 1989 Protopopiatul ortodox din Bistrita a functionat la „Catedrala Ortodoxa” de pe str. Odobescu, avand hramul „Sfintii trei ierarhi” acesta fiind primul edificiu, construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox. Nu intâmplător acolo se află si mormântul lui Grigore Pletosu, primul protopop ortodox al Bistritei. Mai marii ortodoxiei bistritene de astăzi sunt in stare să-si nege propria lor istorie pe aceste meleaguri numai pentru a nu renunta la ceea ce nu le apartine. Asta spune mult despre moralitatea lor.

03/06/20 01:14
Antim

Alo, comunistul vesel! Istoria spune că înainte de a veni drăguții de franciscani să pună mâna pe ce este, la „Coroana” era o biserică de piatră ortodoxă. Aceea a trecut din mână-n mână pe la cine a fost mai tare a lua cu japca. Greco-catolicii au cumpărat-o de la cine nu avea dreptul istoric s-o dețină și oricum, strănepoții acelora sunt ortodocșii de azi de la „Coroana” Justiția a recunoscut această realitate. Capisci? Calmate-vi! Pe voi vă interesează proprietățile, nu Hristos.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5