Înv. Mariana Prigon Sbîrciu: Ce importanţă au meseriile? Unde ne sunt meseriaşii?

          Imaginea tristă a meseriaşilor de la noi şi modernismul ne-a făcut să pierdem esenţa lucrurilor. Nu prea găseşti un meseriaş tânăr priceput. Şcoala se bazează mai mult pe teorie neglijând partea practică. Chiar şi facultăţile tehnice sunt extrem de teoretice, nu se face practică suficientă. Ar trebui să-i pregătim pe tineri pentru viaţa reală.

          Încă din clasele primare constatăm că unii copii au inteligenţa practică mai dezvoltată. Dacă aceştia, în timp, s-ar apropia de un meşteşug şi ar exercita o meserie practică, de bună seamă că, ar fi foarte buni meseriaşi. Dar trebuie cineva să-i îndrume şi să le deschidă calea. Copiii sunt un aluat pe care-l plămădim uşor. Un ghid al părinţilor sau pentru părinţi este cel dăruit cu generozitate de autoarele Alexandra Mihailciuc şi Alexandra Culescu, intitulat „Marea lume mică”, oferă un exemplu (model) prin care se poate face educaţie vizuală şi educaţie pentru patrimoniu. Această carte ne învaţă să nu ne uităm rădăcinile, să primim frumosul în sufletele noastre şi să dorim să cultivăm frumosul sub toate aspectele. Cei care ştiu să facă acest lucru ar trebui căutaţi şi apreciaţi.

          Învăţăm mereu unii de la alţii, şi de la copii putem învăţa deoarece sunt creativi şi inventivi. Dacă ştim să  „plămădim aluatul” îi facem să se descopere pe fiecare ca individ, le stârnim curiozitatea şi-i determinăm să înveţe o meserie şi să o aplice.

          Expl: În comuna Ţibăneşti, jud Iaşi, de vreo 10 ani, o echipă de francezi îi învaţă pe copiii din sat şi pe săteni arta feroneriei sau meşteşugul fierăritului. Aici învaţă toată lumea şi lucrurile se întâmplă cu o viteză năucitoare după cum mărturisesc participanţii ("Arta feroneriei. Ghid practic de feronerie pentru copii şi adulţi." Autori: Alexandra Mihailciuc, Sylvain Gabriel. Editura: Fundaţia Pro Patrimonio, noiembrie 2017).

          Laboratorul creat prin „Festivalul fierarilor” ne demonstrează că mai sunt puţini oameni care creează valori şi care-i pot învăţa pe tineri o meserie. Aici s-a demonstrat că arta feroneriei este o comoară la casa omului. Eu cred că e momentul să înţelegem diversitatea vieţii provocatoare să punem accent substanţial pe şcolile profesionale şi pe şcolile de maiştri pentru că după cum bine ştim „Meseria este brăţară de aur”, dar acum nu prea o găsim, parcă s-a topit în negura timpului.

          Trebuie să schimbăm în primul rând mentalitatea despre şcolile profesionale pentru că tot mai mult rămâne foarte importantă apropierea de meşteşuguri. Este foarte necesar să spulberăm ideea nocivă asupra meseriaşilor. Ei pot crea valori inestimabile. Omul care cunoaşte bine o meserie sfinţeşte locul şi nu va fi flămând niciodată. Iată ce spunea filosoful şi teologul Moise Maimonide (1135 - 1204): „Poţi să preîntâmpini sărăcia învăţând pe cineva un meşteşug. Ajută-l să devină o persoană importantă în meseria lui, astfel încât să nu aibă vreodată nevoie de mila altora. Acesta este cel mai mare pas pe scara de aur a binefacerii.” De aceea consider că trebuie căutaţi meseriaşii cu experienţă, până mai sunt în viaţă, şi aduşi în atelierele şcolare să-i înveţe pe tineri meserie. Trebuie să-i apreciem şi să le recunoaştem valoarea. Inovaţia prin talent crează confortul unei vieţi prospere. Diversitatea vieţii este interesantă şi provocatoare, iar frumosul face parte din viaţa noastră. Tocmai aici intervine meseriaşul care prin mâinile lui dibace poate crea valori de necontestat. Să nu uităm că în spatele oricărui obiect există o energie şi o muncă. Numai ei, meseriaşii, ştiu ce se poate face cu lemnul, cu fierul sau cu vopselele, iată de ce este important să plămădim în sufletul copilului cum poate fi de folos ţării prin cunoaşterea unei meserii.

          Casele vechi, şcolile abandonate, îi aşteaptă pe cei care nu pierd esenţa lucrurilor. Ei pot să facă frumosul ca parte din viaţa noastră şi ne ajută să nu ne uităm rădăcinile.

          Aş enumera câteva licee în care există pentru anul şcolar 2021 /2022 învăţământ profesional de stat, în judeţul Bistriţa-Năsăud.

          În Bistriţa:

          -Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” pentru calificare în specialitatea mecanic auto, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, operator la maşini cu comandă numerică, sudor.

          -Liceul Tehnologic Bistriţa (fostul liceu C.P.L.), tâmplar universal şi electrician.

          -Liceul Tehnologic Agricol, calificare mecanic auto.

          -Liceul Tehnologic de servicii, calificare ospătar, vânzător, brutar şi în domeniul estetică şi igiena corpului omenesc, calificare frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist.

          În Beclean:

          -Liceul Tehnologic „Henri Coandă”  pentru calificare în specialitatea operator la maşini cu comandă numerică, confecţioner produse textile.

          -Liceul Tehnologic Agricol, calificare comerciant, vânzător, mecanic auto.

          În Năsăud:

          -Liceul Silvic Transilvania, calificare pădurar, operator fabricarea şi prelucrarea lemnului.

          În Feldru, Liceul Tehnologic Feldru,  pentru calificare în specialitatea mecanic auto şi mecanic utilaje şi instalaţii în industrie.

          Dacă veţi consulta site-ul Inspectoratului Şcolar veţi observa că mai sunt în judeţ şi alte licee tehnologice de profil şi şcoli profesionale. La Maieru, la Târlişua, la Prundu Bârgăului, la Rodna, la Salva.

          Avem mare nevoie de mecanici, de constructori, de instalatori şi de electricieni. De aceea învăţământul dual sprijină liceele tehnologice şi şcolile profesionale care şcolarizează elevii timp de 3 ani şi prin care elevii sunt recompensaţi cu 200 de lei de la întreprinderi şi 200 de lei de la stat. Dar din păcate din cele 5000 de locuri pe ţară alocate s-au ocupat doar jumătate. De aceea schimbarea mentalităţii este importantă, altfel ne vom întreba în curând:

          Unde ne sunt meseriaşii?

          Consider că şcoala veche rămâne în continuare baza lucrurilor.

          Pentru detalii vizavi de învăţământul dual puteţi consulta site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean.

          La întocmirea materialului am cules informaţii şi de la doamna profesoară Anca Toader, consilier la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, Bistriţa.