Ioana Maria Ardelean, Izvor de cânt bistriţean pe scenele din Bucureşti

Sala Teatrelli din Bucureşti a fost gazda recitalului de folclor şi lied românesc „Izvor de cânt”. Nu mai puţin de trei reprezentanţii au fost date de artişti într-un concert al Centrului de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti, sub egida Primăriei Capitalei, în parteneriat cu Radiodifuziunea Română şi Fundaţia Progres prin Educaţie. „Izvor de cânt” a propus un dialog viu între cântecul popular din Bistriţa, Mureş şi Maramureş (aducând laolaltă cântecul de dragoste, doina, învârtita) şi miniaturile vocal-instrumentale culte inspirate de folclorul ardelenesc create de compozitori şi culegători de folclor, precum George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Constantin Brăiloiu.
Spectacolul, cu un concept inedit în peisajul muzical românesc, a avut ca protagonişti pe Daniel Magdal – tenor, prof. conf. Aurel Mustăţea – pian, prof. Diana Spinu – pian şi bistriţeanca noastră Ioana Maria Ardelean – interpretă de folclor, a adus în faţa publicului un nou mod de abordare a celor două genuri muzicale – folclor şi lied. „Am avut un concert absolut fermecător, publicul a fost emoţionat, vrăjit şi surprins. Am avut mereu în minte timpul spirală, acela care permite întoarcerea, retrăirea într-un spaţiu al sacralităţii. M-am întors acasă, m-am lăsat învăluită de toate parfumurile copilăriei şi de toate culorile ei, am avut în faţa ochilor cerul meu necuprins şi greu de stele, mi-am lăsat capul pe iarba îmbătată de rouă şi mi-am ascultat sufletul: cânta. Îi mulţumesc profesorului meu Aurel Mustăţea pentru privilegiul de a spune această incredibilă poveste. De asemenea, îi mulţumesc lui Daniel Magdal că am împlinit împreună un vis al dorului. Izvorul de cânt din noi nu va seca niciodată”, ne-a declarat Ioana Maria Ardelean.
Vrajă a fost cuvântul ce s-a auzit cel mai des după cele trei seri de concerte unde bistriţeanca noastră a strălucit. Ioana a purtat o creaţie de poveste din colecţia „Zestrea” semnată de designerul Liliana Turoiu.
Felicitări artistei noastre, stabilită la Bucureşti, că nu uită de meleagurile natale şi că îmbracă cântecul popular mereu în noi straie de sărbătoare.