Ionel Andraşoni – 70

Prietenul bistriţenilor, Ionel Andraşoni, ne oferă, la împlinirea a şapte decenii, o carte în care îşi adună o parte din creaţii, dar şi gândurile unor persoane avizate despre cel care debuta la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, în 2000, cu volumul de epigrame „Lumea pe dos”.

În momentul de faţă, Ionel Andraşoni este un cunoscut epigramist român, fapt ce se relevă şi din multitudinea de premii adunate de-a lungul anilor. După cum el însuşi afirmă în postfaţă, în loc să aprindă 70 de lumânări, preferă să aducă în faţa celor care-l iubesc antologia povestită „A sosit şi timpul vremii”, apărută la Editura Napoca Star. Cartea, dedicată soţiei Margareta şi copiilor Andreea, Gabriel şi Victor, este girată prin prefaţa cunoscutului umorist Cornel Udrea, care ne avertizează că ne vom întâlni, în registrul ludic, cu optimismul viu şi energic al lui Ionel Andraşoni. Convins că „De când lumea şi pământul/ Am avut oameni de seamă/ Care au şlefuit cuvântul/ Şi l-au pus în epigramă”, Ionel Andraşoni porneşte pe acest drum în care descoperă că: „Nu-s ca mine în cenaclu/ că doar eu am un şperaclu/ Nici mai buni şi nici mai răi/ Doar că alţii-s nătărăi”.

O carte în care se adună în epigrame gânduri şi gânduri din 70 de ani de viaţă: „Scris-am, deci, din nou o carte/ Şi cresc iar visuri deşarte/ Apariţia-i departe/ Că de sponsori nu am parte”. O bună parte a acestor epigrame sunt sub genericul „Europa şi politichia”, Ionel Andraşoni luând la scărmănat activitatea celor care ne conduc, dar mai ales a celor care i-au pus acolo: „Ai ştiut când le-ai dat votul/ Că va fi iar dictatură/ Ca să taci vor face totul/ Să primeşti un pumn în gură”. Europa, continentul tuturor posibilităţilor, este un adevărat miraj pentru români: „După rugăciuni la popa/ Bulă-i mulţumit de tot/ Că munceşte-n Europa/ Şi de noi îl doare-n cot”.

„Veşnicia ca profesie” este un alt capitol dedicat tuturor celor care se află în câmpul sau în afara muncii: „De 1 Martie sărac, pensionar şi mărunţel, cel mai modest/ Cadou îţi fac/ Un singur fir de ghiocel”. Cum se vede poetul la 70 de ani?, ne răspunde printr-o epigramă: „Indiferent ce unii au să zică/ Femeile mă caută şi acum/ Chiar dacă floarea-i veselă şi mică/ Eu le împart cu drag al ei parfum”. Continuând în acelaşi registru cu o urare Ionilor: „Pe toţi cei ce poartă acest nume/ Îi felicit cuprins de zel/ Cu al meu diminutiv pe lume/ Mă simt un Ion, mai Ionel”.

„Timpuri şi anotimpuri” trec peste cel născut într-o primăvară binecuvântată, iar acum, la şapte decenii suntem invitaţi să poposim în „Gara cu prieteni”, în care epigramişti renumiţi îi dedică lui Ionel Andraşoni din creaţia lor: „Cu poetica lui fire/ Pare uneori cam trist/ Dar de fapt e-un tip subţire/ Un spinos epigramist” – Ioan Berghia. La o aniversare, Gavril Moisa îi spune: „Mic de stat şi cu mustaţă/ Cu respect luat în seamă/ Să ajungă-n lunga-i viaţă/ Uriaş în epigramă”.

Cu aceeaşi dragoste, Ionel Andraşoni le răspunde prin versuri prietenilor, cartea încheindu-se cu capitolul „Despre Ionel cu dragoste”, în care sunt surprinse cronicile scrise de-a lungul anilor de Ioan Pop, Al. Florin Ţene, Petru Poantă, Marcel Mureşianu, Marin Ifrim, Marcel Mureşanu, Ion Constantinescu, Mihaela Bocu, Ioan Pavel Azap, Nicolae Benea.

O carte care conturează o viaţă dedicată scrisului, fiind ca un testament peste timp pentru cei care doresc să-l cunoască pe Ionel Andraşoni în ipostaza de scriitor.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5