La debut de Nou An, nicio casă fără de curcan. Fermă de curcani la Strâmba

Impresionat de frumuseṭea, farmecul și liniștea locurilor, cu câṭiva ani în urmă, ˮDomnul Vasile“ cum îl știu cei din partea locului, sau Koblicska Laszlo, cum e cunoscut în localitatea de la poalele Munṭilor Rodnei, unde antecesorii săi au trudit și contribuit  de-a lungul mai multor decenii la punerea în valoare, exploatarea și valorificarea resurselor de minereuri complexe cu conṭinut de Zn, Cu, Pb, Au, Ag și nu numai  a decis să se stabilească la Strâmba. Multă lume a calificat actul său a fi unul temerar. Întradevăr, n-a fost și nu este o problemă chiar simplă să te stabilești într-o zonă cu elemente defavorizante evidente, conferite de fertilitatea scăzută a terenurilor și în care lipsa sau insuficienṭa utilităṭilor era resimṭită destul de puternic.

În viziunea autorităṭilor dinainte de 1989, satul situat mai aproape de Cer și Dumnezeu, a fost considerat a fi unul lipsit de perspective, iar drept urmare  nu i s-a acordat atenṭie, fiind sortit să dispară de pe harta judeṭului și a ṭării. În scurtă vreme, noul proprietar a reconfirmat proverbul potrivit căuia omul sfinṭește locul și a redemonstrat, așa cum au făcut-o înaintea sa prin producṭiile de excepṭie și de cea mai bună calitate de fructe, coacăz negru, de căpșuni ce au făcut ani în șir senzaṭie printre cumpărătorii din marile orașe ale ṭării regretatul dr. docent Ioan Modoran, primul director al Staṭiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriṭa, de renumiṭii pomicultori Toader Zaharie, fost șef al Depozitului de Fructe și Legume de la Suseni, de familiile Alexandru Strungari, Urs Alexandru, Urs Anchidim, Leon Ciot, Viorel Bruj, Grủn Kalman  și mulṭi alṭii că localitatea este una de mare perspectivă.

Pe această linie se înscriu de altfel și acṭiunile  recente ale autorităṭilor din comună care cu ceva vreme în urmă au înfiinṭat la Strâmba un loc de picnic prevăzut cu vreo 16 filigorii în care în vară mulṭi dintre localnici și nu numai  au avut posibilitatea să admire prestaṭia unor formaṭii artistice din Peru și alte zone ale lumii cât și numeroasele iniṭiative și proiecte ale unor familii tinere de înfiinṭare a unor pensiuni agroturistice.

ˮDomnul Vasile“ și-a edificat o locuinṭă foarte frumoasă și spaṭioasă, tip P+E, având o dispunere ce valorifică la maximum lumina solară, înzestrată cu centrală termică proprie, racordată la reṭeaua electrică,  construcṭii gospodăreşti anexe, cuptor artizanal, și-a construit trotuare și amenajat rondouri de flori și alte lucrări peisagistice, care au înfrumuseṭat și înnobilat gospodăria și zona. În același timp, a hotărât să-și facă un rost printre ai săi, renunṭând să mai muncească în afara fruntariilor ṭării printre străini. În acest sens, și-a înfiinṭat o secṭie de vulcanizare auto,  iniṭial la Joseni, ulterior a transferat-o la Prundu Bârgăului, prin care vine în sprijinul conducătorilor auto din zonă precum și a celor aflaṭi în tranzit, ce urmează să testeze starea tehnică și puterea autovehiculelor pe care le conduc precum și propriile calităṭi profesionale cu ocazia traversării Pasului Tihuṭa, ce face legătura dintre Transilvania și Nordul Moldovei.

De asemenea, a ecologizat un teren din preajma locuinṭei, care cu concursul unor binevoitori nedoriṭi putea să se transforme și devină un depozit neautorizat de deșeuri menajere, a executat drenaje, ziduri de sprijin, a transportat și incorporat zeci de tone de piatră și pământ vegetal, l-a împrejmuit și instalat  inscripṭia ˮPrivate Platz“ pentru ca tot neatul să priceapă că terenul  nu mai este unul hudvai adică al nimănui, ci unul privat,  și-a construit din materiale de construcṭii de calitate un adăpost pentru păsări prevăzut cu instalaṭie electrică, hrănitori și adăpători, după care l-a populat cu câteva sute de pui de curcă pentru carne procuraṭi de la un producător autorizat sanitar-veterinar. Păsările le-a crescut prin metode tradiṭionale,  în principal  cu cereale, iar când a fost posibil le-a administrat lucernă  și alte vegetale. În prezent acestea au ajuns la greutatea optimă de sacrificare, contribuind la realizarea  dezideratului ca în prag de Nou An nicio casă să nu rămână fără curcan.

Felicitări pentru iniṭiativă și mai ales pentru  muncă, osteneală și sacrificii și îi dorim sănătate și putere ca sfârșitul lui 2018 să-l găsească și cu alte înfăptuiri și de ce nu cu cât mai mulṭi curcani întrucât carnea  lor e gustoasă, săṭioasă, dietitică, cu conṭinut bogat de proteine și săracă în calorii.