La multe succese și împliniri, Marioara Sigheartău! 21 decembrie, spectacol folcloric special la Palatul Culturii !

Florentin Archiudean

Palatul Culturii din Bistrița este una dintre institutiile de cultură de elită din România! Dintotdeuna Casa de Cultură din municipiul Bistrița a fost un etalon în ceea ce priveste organizarea, calitatea actului cultural, prestigiul artistic și imaginea publică. Nicolae Gălățean(un manager cultural unic, de excepție), Duțu Barteș(un om devotat, plăcut și de succes), Cornelia Negrea(o entuziastă admirabilă) au condus destinele acestei instituții cu mare succes! De câțiva ani sub bagheta managerială a profesorului doctor Dorel Cosma, casa de cultură a orașului a devenit un Palat al Culturii de nivel republican și european. Dorel Cosma însuși, prin muncă cu perspectivă, prin jertfă personală, prin idei îndrăznețe, dar mai ales prin fapte incredibile, consecvente, de înaltă ținută artistică, a făcut din Casa de Cultură un Palat și din activitatea Palatului o Curte Regală în care muritorii de rând se simt Regi iar...Regii îmbracă de bună voie cămașa simplă a bucuriei în fața lucrului bine făcut...
În acest Palat al simțirii românești simple și curate, sau dacă vreți al simțirii...complicate și curate, pe data de 21 decembrie va avea loc un spectacol folcloric special în care se va lansa spre zări cântecul popular neaoș, vechi, scris pe portativ în...lanul de grâu de către secerătoare vrednice și/sau cântece inventate de către căpălitorii rezemați în coada sapei în postata de cucuruzi pentru a-și doini o jalea și amarul...
Semnalul de adunare a fost dat de către o doamnă care a trudit mult toată viața ei de până azi, pentru a avea dreptul să cheme la apel valori ale cântecului românesc adevărat! Este o doamnă căreia, împreună cu Cornelia, i-am vegheat pașii cu atenția de care am fost noi în stare ani de zile, la fel cum am vegheat îmbogățindu-ne noi înșine sufletele, alți copii și alți tineri care și-au dorit ceva de la viața aceasta...
Doamna despre care vorbesc a parcurs cărările vieții cu truda învățată pe Bârgău de la părinții domniei sale! Toți avem dreptul să pornim de undeva de jos, vorba cântecului, pentru a ne atinge idealul. Cei care contestă acest drept omului simplu, meseriașului umil din tinerețe, copilului sau tânărului care începe de jos să urce, dar urcă frumos și demn, sunt ei înșiși nu neapărat demni de dispreț, dar le putem cere măcar o decență chiar dacă rostul ei le va fi greu de înțeles la început...
Mărioara Sigheartău, căci despre ea este vorba in propoziție, a pornit pe drumul cântecului la Casa armatei Bistrița sub privirea atentă a Corneliei. Modestă, ascultătoare, muncitoare, răbdătoare s-a împrietenit cu folclorul, cu cântecul, în ani buni de trudă cinstită! În paralel a respectat cum se cuvine Învățătura absolvind Universitatea Română de Științe și Arte Gheorghe Cristea din București, Facultatea de Studii Economice, Juridice și Administrative, cu licența în drept penal! Cântecul popular i-a înfrumusețat viața! A trudit pentru editarea și publicarea a 3 compact discuri și, iată, azi ne propune un al patrulea disc cu cântece, ’’un pic mai altfel’’ după mărturisirea sa!
Și uite așa, Palatul acesta sufletesc de azi, numit mai ieri Casa de cultură ’’George Coșbuc’’, care a nemurit nume de legendă precum Corneliu Octavian Botoș și Elvira Botoș și a purtat prin lumea largă cununa de aur numită inspirat Cununa de pe Someș, continuă și azi, prin vâltorea vremurilor uniformizatoare, să simtă, să vibreze și să păstreze în nemurire sufletul românesc, simțirea străbună cu credința nestrămutată că înainte de a fi europeni suntem români și înainte de a fi oriunde, aparținem inimii mari numită Patrie și spațiului unic numit România.
Și așa cum Europa nu poate fi nimic fără simțirea romantică sau/și carteziană franceză, fără socoteala curată și clară nemțească, în mod egal ea ar fi și este, mult mai săracă fără inefabilul, indescriptibilul și fermecătorul spirit românesc și fără inefabila, nărăvașa și surprinzătoarea simțire dintre Carpați și Nistru!!!
Și uite așa am scris această carte eu...căprarul din poveste, din drag de normalitate, din drag de drag și din Speranța într-o Românie...normală în care fiecare cetățean să se așeze disciplinat sub cerul albastru, în lanul galben de grâu și în răsăritul unui soare sângeriu dătător de Lumină... La multe succese și împliniri Marioara Sigheartău!
Doamne ajută!!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5