Legat de şcolile Năsăudului, ultimul discipol al savantului Emil Racoviţă a plecat la ceruri

Ilustrul speolog, Prof. Univ. Dr. Iosif Viehmann, care şi-a făcut apostolatul didactic la Liceul"George Coşbuc" şi la Şcoala Pedagogică din Năsăud, este un om al adâncurilor. Aici, în Ţara Năsăudulu și-a găsit un loc prielnic de afirmare printr-o vastă activitate educativă pusă în slujba instruirii elevilor în privința descoperirilor tainelor naturii.Despre cercul de biologie de la Năsăud vorbește cu multă satisfacție în cartea sa "-De la opincă la știință,"scrisă împreuină cu fostul său elev Gheorghe Petri,cu care a rămas prieten toată viața." . S-a născut la Cluj, în 1 septembrie 1925, zi în care începeau şcolile şi toată viaţa şi-a consacrat-o şcolilor şi peşterilor. Clasele primare le-a făcut în oraşul natal, iar cele secundare la Colegiul Naţional „C. D. Loga" din Timişoara, unde familia Domniei Sale s-a refugiat în timpul războiului. După război s-a întors la Cluj şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţele Naturii din cadrul Universităţii „Victor Babeş", în 1950. După ce, obţine licenţa vine la Năsăud unde, în numai şase ani, va obţine rezultate remarcabile la cele două prestigioase şcoli năsăudene. De fapt scurta perioadă năsăudeană din viaţa Domniei Sale îi va marca profund şi ireversibil cariera viitoare. In acelaşi timp profesorul Iosif Vehmann s-a dovedit a fi un dascăl plin de iniţiative lăudabile. La Năsăud a înfiinţat o microgrădină zoologică. De asemenea, a înfiinţat un club foto în care mulţi elevii au învăţat arta fotografică. Mai presus de toate s-a ocupat de peştera de la Izvorul Tăuşoarelor. Prin activitatea în domeniul speologiei a promovat, pe plan internaţional, această peşteră de pe Valea Gersei, care a devenit un reper important al lumii speologice, contribuind prin acest lucru la sporirea faimei Ţării Năsăudului în lume. In anul 1956 a ocupat prin concurs postul de cercetător ştiinţific la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă" din Cluj, unde şi-a desfăşurat activitatea peste cinci decenii. În 1991 obţine titlul de doctor. A efectuat apoi mai multe perioade de specializare în Iugoslavia (1966), Austria (1991-1992 şi 1993), precum şi în Norvegia (1996). Este cunoscut la nivel naţional ca specialist în domeniile: fauna fosilă a cuaternarului din peşterile României, perlele de cavernă, cristalizarea calcit-aragonitului, peşterile de gheaţă, geneza speleotemelor, mediul de cavernă şi morfologia carstică. Dintre rezultatele deosebite ale profesorului Iosif Viehmann putem menţiona descoperirile: „picurul permanent" din peştera Pojar, urma „Omului de Vârtop", veche de 26.000 de ani, şi „stalactitele termoindicatoare" (gheaţă), premiere în ştiinţa speologiei. De asemenea, profesorul Iosif Viehmann este coautor al teoriei „Geze-Viehman" privind geneza monocristalelor excentrice (cristalictite) din peştera Pojarul Poliţei şi a participat la explorarea şi cartarea peşterilor Tăuşoare (Munţii Rodnei) şi Cetăţile Ponorului (Munţii Bihorului). In 2003 s-a implicat direct într-un experiment de ecologie subterană care a constat în izolare totală, timp de zece zile, în Peştera Vântului. Rezultatele cercetărilor Domniei Sale au fost materializate în 212 lucrări ştiinţifice publicate şi comunicate în ţară şi străinătate (14 ţări) şi trei monografii privitoare la speologie. A participat la numeroase manifestări ştiinţifice de specialitate din România, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Spania, Norvegia, Iugoslavia şi Ungaria Pe lângă activitatea ştiinţifică, profesorul Iosif Viehmann a desfăşurat o intensă şi rodnică activitate didactică, ca profesor universitar asociat, la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca, Universitatea „Bogdan Vodă" din Baia Mare şi la Universitatea „Ştefan cel Mare" din 2 Suceava. în această calitate a publicat trei cursuri universitare. Trebuie menţionată, de asemenea, implicarea activă şi entuziastă a Domniei Sale în activităţi de popularizare a ştiinţei şi tehnicii, de educare a studenţilor şi elevilor, precum şi preocupările în domeniile artei şi tehnicii fotografice, şi a jazului. În ultimul domeniu amintit a predat un curs la Academia de Muzică „George Dima" din Cluj-Napoca. A ţinut sute de conferinţe cu diapozitive color despre monumentele naturii din România şi străinătate, ştiinţa peşterilor şi geografia continentelor. Profesorul universitar doctor Iosif Viehmann a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale: Premiul „Emil Racoviţă" al Academiei Române, în 1963, Laureat al Federaţiei Belgiene de Speologie, Premiul „Lions Internaţional fothe Invaluable Services Rendered for Ecology", în 2003. Este membru al mai multor societăţi ştiinţifice de specialitate din ţară şi străinătate. Face parte din Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei. Nasaudenii îl regretă și-l vor purta veșnic în suflet ca pe un cărturar de mare prestanță ,un bun apărător al naturii și un model de dascăl care s-a impus prin frapte demne de urmat.In veci pomenirea lui ! Ioan Mititean