Legea educaţiei naţionale intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea în MO

Mult dezbătuta Lege a Educaţiei Naţionale a fost considerată constituţională de către CCR, fiind respinse astfel sesizările depuse de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi de parlamentarii PSD, PC şi PNL. Actul normativ promovat de ministrul Daniel Funeriu a fost dezbătut mai mult la televizor decât cu partenerii educaţionali, iar prevederile acestuia au rămas în umbră. De la Traian Băsescu şi până la omul de rând, despre această lege s-a auzit numai în sintagme de genul “interese de grup”, interese ale minorităţilor, ale cadrelor universitare… Bună sau rea, testul legii va fi dat în timp, sperăm nu pe pialea elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice.

În 131 de pagini, atât cât cuprinde legea, sunt precizate principiile care au stat la baza eleborării, structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, date generale privind curriculum, finanţarea, acestui sistem, dar şi prevederi care vizează învăţământul superior, pe cel superior medical, artistic, sportiv etc.

Începând cu 1 ianuarie 2012, potrivit art. 8, pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din

bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din PIB. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Tot din 2012, statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.

Din 2013, se vor acorda 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.

Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ vor fi sprijiniţi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde:

a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b) învăţământul primar, clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;

(ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;

d) învăţământul profesional, cu durată între 6 luni şi 2 ani;

e) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

Din anul şcolar 2012-2013, clasa pregătitoare va fi introdusă în învăţământul primar. Măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial intră în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Învăţământul general obligatoriu se opreşte la clasa a IX-a, la finalul gimnaziului. Filiera teroretică a liceului rămâne de 3 ani, iar cea tehnologică de 4 ani. Media de elevi pe clasă, învăţământul preuniversitar gimnazial şl liceal este 25.

Admitere…

Admiterea la liceu se face în funcţie de portofoliul educaţional şi media de absolvire (70%) şi de proba de admitere (la cel mult două discipline), organizată de fiecare liceu (30%). Cum din portofoliul educational fiecare liceu preia ce-i convine, decizia acestuia este de fapt mult mai mare decat 30%.

În cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului. Admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

La examenul de bacalaureat se menţin probele transdisciplinare (ştiinţe-fizică, chimie, biologie). Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu noua lege începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013.

Minorităţi

Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.

În funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia

transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

Concursurile de angajare, la nivelul şcolii

În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de minister. Concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de

învăţământ de către consiliul de administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor.

Sindicatele prevăd mişcări sociale

Preşedinte executiv al FSI Spiru Haret, Marius Nistor, crede că aactuala lege este un câştig pentru UDMR, pentru actuala coaliţie de guvernare şi un dezastru pentru învăţământul românesc. Potrivit liderului sindical, noua lege nu arere în vedere soarta levilor, nu ţine cont că aceştia vor fi lipsiţi de actul de pregătire prin imposibilitatea de a se deplasa la o unitate de învăţământ, ca urmare a desfiinţării şcolilor prin comas are. Mai mult, spune Nistor, cei care vor absolvi cursurile gimnaziale le vor încheia la vârsta de 16 ani fără nicio calificare şi fără niciun atestat care să confirme studiile efectuate.

,,Probleme vor avea nu numai copii, ci şi profesorii. Prin creşterea numărului de ore de predare, contrare normelor UE, se vor pierde multe posturi în învăţământ, deci se vor face disponibilizări fără să fie un program de absorţie a forţei de muncă, de reconversie profesională. Vom avea două titularizări. Una pe post, dată de Ministerul Educaţiei, pentru profesorii existenţi şi alta dată de unitatea de învăţământ pentru cadrele didactice titularizate pe post începând cu acest an, dar care nu are valabilitate decât în unitatea şcolară care a dat titularizarea, încălcând mobilitatea forţei de muncă”, a precizat Simion Hăncescu, preşedinte al FSLI. O altă problemă ridicată de sindicalişti, care face neaplicabilă actuala lege, este construcţia unităţilor de învăţământ prevăzute cu 8 clase şi nu nouă.

,,Ne îngrijorează şi modificarea, în plină desfăşurare a anului de învăţământ, a curriculei. Constituirea disciplinelor pe module. Acest fapt permite elevii să îşi aleagă una sau două ore din materiile acestor module, fapt ce va duce la disponibilizarea multor cadre didactice. Spre exemplu fizica, chimia, matematica vor fi incluse în modulul ,,Ştiinţe' alături de alte materii din această categorie, elevii având dreptul de a opta pentru o materie sau alta. Astfel un profesor, pentru a-şi asigura numărul de ore necesare pe post trebuie să predea diferite materii. Cine asigură calificarea acestora, pe materii diferite?”, explică liderul FSLI.