Liderul PMP, Ionuţ Simionca, despre „Țircul“ mare al Bistriței

Observ cu amuzament, dar și cu tristețe, modul în care se desfășoară marele eveniment al  Bistriței: Târgul Mare, Bistrița care ne iubește sau cum doresc unii să numească vechea și  simpla manifestare cunoscută de toată lumea sub numele de Zilele Bistriței.  

Dincolo de faptul că anul acesta sărbătoarea a picat în plină criză a gunoaielor, urmărind preferințele primarului Ovidiu Crețu în materie de evenimente și manifestări, sunt tot mai sigur că a suferit grave decepții în copilărie  pentru că părinții nu l-au dus la circ sau la bâlciuri cu înghițitori de săbii și scuipători de foc. De asemenea, faptul că n-a avut colecție de soldăței și posibilitatea de a urmări desene animate color, cred că și-a pus serios amprenta asupra lui. Doar așa se explică de ce, în ultima vreme, ne asaltează tot mai des cu parade stradale cu dragoni, jonglerii cu foc, toboșari, personaje de desene animate și mascote de pluș.

Totuși, mai exista o explicație...

Programul tot mai anemic din ultimii ani al Zilelor Bistriței necesită mai multă animație și agitație inutilă pentru a da impresia că se întâmplă ceva în oraș. Astfel, primarul simte, probabil, nevoia să compenseze prin jocuri de gleznă, focuri, lasere și luminițe.

Numeroasele schimbări de organizare și brand al zilelor orașului nu au adus, din păcate, și un plus calitativ.

Mutarea tarabelor cu mărfuri, bere și mici în Heidenfeld poate părea o idee bună pentru unii, care nu agreează astfel de activități în centrul orașului. Dar faptul că primarul orașului a hotărât să despartă bistrițenii iubitori de folclor și grătare în aer liber, bistrițenii amatori de muzică simfonică, expoziții și lansări de carte, bistrițenii care gustă muzica ușoară, motoarele sau rock-ul, a îndepărtat sărbătoarea orașului de ceea ce ar trebui să însemne. Nu acesta trebuie să fie spiritul când vorbești despre zilele unui oraș.

Cu siguranță sunt familii sau grupuri de prieteni cu gusturi diferite în materie de evenimente, iar Zilele Bistriței ar trebui să le dea prilejul să stea împreună în același loc, în inima orașului lor. Oricum ar pune pe afiș acest eveniment, cu mesaje în „trend“, inimioare sau trimiteri la momente din istoria orașului, primarul Ovidiu Crețu trebuie să înțeleagă două lucruri esențiale:

1. Bistrița ne iubește când nu face diferența între bunicii care iubesc muzica populară, părinții care încă preferă rockul, adolescenții cărora le plac hit-urile de pe radio-uri și copiii fascinați de teatru stradal și jonglerii.

2. Bistrița ne iubește când reușește să ne adune pe toți la un loc, la un eveniment cu impact. Și un eveniment cu impact nu înseamnă cinci zile de spectacole anonime, diluate și disparate, ci câteva nume mari, cunoscute, un spectacol de prima mână care să-i facă pe bistrițeni să simtă că, în sfârșit, SE ÎNTÂMPLĂ CEVA în orașul lor!   

 

PMP-Bistriţa Nasăud

Departamentul de Comunicare

Comentarii

29/08/16 12:37
Vizitator

In capul lui Cretu este o mare nebuloasa. El confunda "Zilele orasului" cu "Bulgiul anual". Una-i una, alta-i alta. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat locul de desfasurare a zilelor Bistritei din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), in targul de vite de la Viisoara, mai nou, Zilele Bistritei se tin aiurea, fara nici o logica dupa cum vrea muschii primarului.
Dupa cum se stie, din punct de vedere istoric, prima mentiune a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Insa, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare in 16 iulie 2014 orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar fi trebuit ca evenimentul sa fi fost marcat asa cum se cuvine, lucru care nu s-a intamplat.Ba mai mult, chiar atunci Cretu a mutat "zilele orasului" pe data de 23 August.
Pe de alta parte , referitor la "Targul mare al Bistritei", momentul este ulterior primei atestari documentare a orasului, adica la 1353 cand orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. De aceea, ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL, separat de Zilele Orasului, cu durata de 15 zile in a doua parte a lunii august, dat fiind faptul ca bulgiul mai era cunoscut si sub numele de "Targul de Sfanta Marie". Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.
Vezi: In capul lui Cretu este o mare nebuloasa. El confunda "Zilele orasului" cu "Bulgiul anual". Una-i una, alta-i alta. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat locul de desfasurare a zilelor Bistritei din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), in targul de vite de la Viisoara, mai nou, Zilele Bistritei se tin aiurea, fara nici o logica dupa cum vrea muschii primarului.
Dupa cum se stie, din punct de vedere istoric, prima mentiune a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Insa, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare in 16 iulie 2014 orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar fi trebuit ca evenimentul sa fi fost marcat asa cum se cuvine, lucru care nu s-a intamplat.Ba mai mult, chiar atunci Cretu a mutat "zilele orasului" pe data de 23 August.
Pe de alta parte , referitor la "Targul mare al Bistritei", momentul este ulterior primei atestari documentare a orasului, adica la 1353 cand orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. De aceea, ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL, separat de Zilele Orasului, cu durata de 15 zile in a doua parte a lunii august, dat fiind faptul ca bulgiul mai era cunoscut si sub numele de "Targul de Sfanta Marie". Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.
Vezi: http://www.rasunetul.ro/mircea-gelu-buta-puiul-targului

29/08/16 18:32
alegator

..fiti mai scurti domnilor basisti nemultumiti ca nu sunteti la putere, nu ca ati putea face ceva mai bine.Mai prost in mod sigur da....conform exemplului idolului...pe care il urmati..

30/08/16 20:23
mariusbn

Acest domn de la PMP e mai p$#st ca apa calda. Alte cuvinete sunt de prisos.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]