Meditaţie la începutul Postului Sfintelor Paşti

Pentru cine şi cum să postim? o întrebare la care putem afla multe răspunsuri
Este titlul pe care l-aş da acestei cuvântări,nu înainte însă de a ne opri mai întâi asupra textului evangheliei:Zis-a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi întunecă feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică şi unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.(Matei 6, 14-21)
Ce este postul?
"Postul este infrânarea de la toate mâncărurile de dulce, sau, la caz de boală, numai de unele, de asemenea şi de la băuturi alcoolice,de la fapte rele ,pentru ca astfel să se poată ruga lui Dumnnezeu.Postul este o faptă de virtute, un exerciţiu de infrânare a poftelor trupului şi de intărire a voinţei, o formă de pocainţă, deci mijloc de mântuire. Dar este in acelasi timp şi un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunţare de bună voie la ceva care ne este ingăduit, izvorâtă din iubirea şi respectul pe care il avem faţă de Dumnezeu.Postul este şi un mijloc de desăvârşire, de omorâre a voii trupului, un semn văzut al râvnei şi sarguinţei noastre, spre asemănarea cu Dumnezeu şi cu ingerii, care n-au nevoie de hrană. "Postul este lucrul lui Dumnezeu, căci Lui nu-I trebuie hrană - zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viaţa si petrecere ingerească, pentru ca ingerii sunt fără hrană.Sfântul Casian Romanul în lucrarea sa „Despre cele opt gânduri ale răutăţii” tratează postul dintr-o viziune cu totul diferită faţă de alţi Sfinţi Părinţi, fără să pună accent pe rânduiala Bisericii sau pe învăţăturile dezvoltate în epoca primară, tratează postul din perspectivă scripturistică şi o viziune mai mult personală.Primul din cele opt gânduri ale răutăţii este numit „Despre înfrânarea pântecului”, astfel este numit postul la Sfântul Casian. Un post mult mai folositor atât pentru trup cât şi pentru suflet nu este postul pe o anumită perioadă, ci postul ţinut în fiecare zi.Este foarte important să posteşti în fiecare zi atât de bucate cât şi de păcate.
Care e rostul si folosul postului?
Postul foloseşte şi sufletului şi trupului, pentru că întăreşte trupul, uşurează şi curăţeşte sufletul. Păstrează sănătatea trupului şi dă aripi sufletului. De aceea, Legea Veche il recomandă îi il impune de atâtea ori "Nu fi nesăţios intru toată desfătarea şi nu te apleca la mâncăruri multe. Că in mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul va veni până la ingreţoşare. Pentru nesaţiu, mulţi au pierit; iar cel infrânat işi va inmulţi viaţa", zice inţeleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mântuitorul însuşi a postit înainte de a începe propovăduirea Evangheliei . El ne învaţă cum să postim şi ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune Au postit de asemenea Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor şi tot ei au şi rânduit postul pentru toţi creştinii. Sfintii Părinti laudă şi recomandă postul cu stăruinţă. Iată ce spune, de pildă, Sf. Ioan Gură de Aur: "Postul potoleşte zburdăciunea trupului, infrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul,îl înalţă şi îl uşurează".Postul Paştelui, e aşezat in cinstea Patimilor Domnului şi ne aminteşte de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieşi in lume pentru propovăduirea Evangheliei .E totodată vreme de pregătire, prin post, rugăciune şi pocăinţă, pentru apropierea cu vrednicie de Sfantul Trup si Sânge, întrucât, de obicei, la Paşti se împărtaşesc toţi credincioşii.
Cum trebuie sa postim?
Să postim de tot ce ne robeşte,să fim atenţi la ce privim ,ascultăm şi vorbim,nu numai la ce mâncăm.Astăzi alimentele pentru unii au devenit droguri care creează dependenţă,prin reclame iar cei mai expuşi sunt copii.Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsă în porunca a doua a Bisericii. Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci şi cu sufletul. Adică nu numai mâncand de post, ci şi înfrânandu-ne totodată de la patimi, păcate şi ispite. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăţii nu numai trupul, ci şi sufletul, petrecând în rugăciune şi pocăinţă. Postul intreg, adevărat şi desăvârşit este deci nu numai cel trupesc, ci şi sufletesc: postul de bucate, impreună cu cel de fapte, postul de mâncare şi totodată de purtări. Aşa ne indeamnă Biserica, prin cântările ei din slujbele Postului celui Mare: "Să postim, post primit, bineplăcut Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutaţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos. În acest sens sf. Ioan Gura de Aur zice: "Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi in calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile straine... Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase"
Cum să postesc ?Sf.scriptură ne spune ce este şi ce nu este postul
-În cartea proorocului Isaia la capitolul 58 ni se spune cum poporul evreu a cârtit împotriva lui Dumnezeu,pentru că Dumnezeu nu-l ascultă:,,de ce să postim dacă Tu nu vezi?La ce să smerim sufletul nostru dacă Tu nu iei aminte?....voi postiţi ca să vă certaţi şi vă sfădiţi şi vă bateţi furioşi cu pumnul,nu postiţi cum se cuvine..este oare acesta un post care-mi place zice Domnul?Rupeţi lanţurile nedreptăţii..împarte pâinea ta cu cel flămând,adăposteşte în casă pe cel sărman,pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine(Isaia 58,2-7)Ce învăţăm că un post însoţit de păcate nu este auzit şi că postul adevărat este cel al sufletului.,,Nu ştiţi postul care-mi place-să nu faci nedreptate,să nu asupreşti,să dai pâine flămândului,să nu fii mândru şi apoi:,,lumina ta v-a răsări ca zorile şi tămăduirea ta se v-a grăbi,dreptatea ta v-a merge înaintea ta,iar în urma ta slava lui Dumnezeu,atunci vei striga şi Domnul te v-a auzi, iar la strigătul tău v-a zice Iată-Mă(Isaia 58,8-9)
Haideţi pe mai departe să ne oprim la câteva reguli simple pe care ar trebui să le urmeze cei ce postesc
-să postim benevol, nu din obligaţie. Determinarea spre eliberare trebuie să vină din interior.
-să postim constant, nu pe sărite. Un tratament medical nu-şi face efectul dacă nu e luat conform prescripţiei. Aşa e şi postul. Nu funcţionează dacă e întrerupt. E ca în sport: sportivii repetă perioade mari de timp anumite mişcări, pentru a ajunge la performanţe de moment.
-să nu înlocuim o plăcere cu o altă plăcere. Postul înseamnă luptă cu lăcomia,îmbuibarea,jertfă ,efort.Vorbesc unii de „mâncarea delicioasă de post”. Postul este însă înfrânarea de la pofte şi plăceri. Cum vei vindeca pofta, dacă doar schimbi plăcerea.
–să nu postim doar de mâncare-pentru că postul nu este abţinere doar de la mâncare şi băutură ,ci şi de la fapte rele. Este doar un exerciţiu de antrenare a voinţei pentru a învăţa să respingă ceea ce ar putea fi dăunător. Iar cele mai dăunătoare lucruri din lume sunt păcatul, viciul, obiceiul rău. El are efecte negative atât asupra trupului cât şi asupra sufletului.
-să postim activ-pentru că nu e suficient să te fereşti de rele,ci trebuie să practice cele bune,dacă vrei ca binele să crească în tine şi în jur,dar pentru aceasta trebuie să ştii ce anume trebuie cultivat.
-să iertăm pentru a putea posti,dar şi să postim pentru a ierta şi pentru a ne putea ruga.
Pentru cine să postim ?
Dacă ştim pentru cine vrem să postim atunci postul ne este mai uşor.În prima săptămână,în primele zile postesc pentru mine că sunt sănătos şi pot face lucrul acesta.În cea de-a doua săptămână sau apoi câteva zile să postesc pentru ca Dumnezeu să-mi ajute la şcoală sau la serviciu.Cei tineri să postească pentru căsnicia lor,pentru că nu orice căsnicie este o căsnicie,nu orice om este partener de viaţă.Părinţii să postească pentru copii lor ca Dumnezeu să-I lumineze pe cărările vieţii.Să postim pentru societatea în care trăim,pentru pacea din lume,mulţumindu-I că suntem feriţi de necaz.Să ne imaginăm o noapte din viaţa noastră în care nu avem adăpost,sau o zi în care nu avem ce să mâncăm,sau copii n-au unde merge la şcoală.Iată doar câteva dintre motivele pentru care ar trebui să postim nu doar câteva zile ci tot postul. În concluzie să căutăm să postim, căutând virtuţile sufleteşti, pentru că toate religiile practică asceza. Dar creştinismul caută dragostea şi cele ale ei. Astăzi se vorbeşte foarte rar de aceste virtuţi.Şi cultivând răul, de el avem parte.Aici ne poate ajuta rugăciunea care se rosteşte în mod public în biserici, dar care trebuie să se regăsească şi în în trăirile personale. Şi iată ce zice Sf. Efrem Sirul în rugăciune: „Doamne şi Stăpânul vieţii mele,/ Duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânie şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie!/ Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei,/ dăruieşte-mi mie, slugii Tale!/ Aşa, Doamne, Împărate,/ dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele/ şi să nu osândesc pe fratele meu,/ că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin“