Pr. Vasile Beni: Iertarea şi postul ,,trebuie’’ să fie o schimbare de ,,atitudine’

Iertarea şi postul  ,,trebuie’’  să fie o schimbare de ,,atitudine’

Textul  evangheliei face parte din Predica de pe Munte şi ne întâlnim cu el imediat după ce Iisus Mântuitorul rosteşte Tatăl Nostru şi Cele 9 Fericiri. E o evanghelie scurtă. La obiect. Are trei părţi. Toate ne pregătesc pentru Postul Mare care stă să înceapă şi iată ce ne spune evanghelia:,,Zis-a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi întunecă feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică şi unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.(Matei 6,14-21)                                                                      

  1)Ce ne învaţă mitropolitul Bartolomeu despre iertare? Evanghelia ne spune  simplu. Direct. Dacă vrei să fii iertat, trebuie să ierţi la rândul tău.Oamenii slabi se răzbună. Oamenii puternici iartă.Şi iată ce ne spunea mitropolitul Bartolomeu : “Bine, dar e foarte greu să ierţi!” Dragii mei, eu sunt om bătrân şi am experienţă de viaţă foarte bogată. Am mai spus-o odată, şi o repet pentru că o predică este ca o lecţie la şcoală sau la universitate, o repeţi toată viaţa, cu nuanţe, cu îmbogăţiri, dar în realitate lecţia este aceeaşi - ca probă că peste ani ni se citesc aceleaşi Evanghelii în aceleaşi duminici. A fost un moment în viaţa mea în care nu puteam să iert pe cineva care îmi făcuse foarte mult rău, mă calomiase, mă vorbise de rău, îmi întinsese nişte curse din care să nu mai ies niciodată, cu viclenie, cu foartă multă viclenie. Şi mă rugam lui Dumnezeu să-mi dea putere să-l iert, dar nu găseam în mine această putere de a-l ierta în sinea mea, că altfel nu era vorba de răzbunare. Şi i-am spus duhovnicului meu. Şi duhovnicul mi-a spus: “Este foarte simplu ca să scapi, pentru că atuncia când nu ierţi pe cineva, povara nu este a lui, ci este a ta, tu o duci în spinare. Omul pe care nu-l ierţi, sau duşmanul pe care nu-l ierţi, este ca o jivină pe care o porţi în spinare şi stă cu ghearele înfipte în grumajii tăi şi îi simţi greutatea şi îi simţi şi ghearele. E simplu. Scutură-te o dată din grumaji şi dă jivina jos şi vei vedea ce uşor şi limpede te simţi.” Şi am făcut aşa. M-am rugat lui Dumnezeu: “Doamne, dă-mi putere să scutur jivina.” Şi m-am scuturat şi-n câteva secunde n-am mai simţit-o. Iar eu am devenit un om liber, un om senin. Pentru că - îmi aduc aminte de vorba duhovnicului: “Nu el este cel pedepsit pentru că tu nu-l ierţi, ci tu eşti pedepsit de tine însuţi pentru că porţi această povară” - aceasta presupune şi să ai o minimă conştiinţa creştină. Şi să-ţi aduci aminte întotdeauna de “Tatăl nostru”: “Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi, în măsura în care noi iertăm greşiţilor noştri, în aceeaşi măsură îţi cerem, Doamne, să ne ierţi greşelile noastre.” Sursa: Mitropolitul Bartolomeu Anania, transcrierea unui fragment din predica rostită în Duminica a 11-a după Rusalii, 2007)Şi dacă iertăm ne aseamanăm cu Dumnezeu,care ne iartă. Iar iertarea schimbă relaţiile dintre oameni,care devin armonioase.Când iertăm nu beneficiază de roadele ei doar cel iertat ci şi sufletul celui care iartă se eliberează de patimă, ură şi răzbunare. Sf.Ioan Gura de Aur zicea:,,când nu- l ierţi pe altul ,tu nu- l amărăşti atâta pe el,pe cât te jigneşti pe tine insuţi”.Părintele Arsenie Boca ne îndeamnă: Fiţi înţelegători faţă de neputinţele oamenilor,pentru că şi Dumnezeu nu ne judecă după dreptate ci prin iubire”-                                                                                               

2)Postul este o schimbare de atitudine?-evanghelia acestei duminici ne spune:,,Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc”. În calendar sunt marcate zilele de post şi detaliile lor: dezlegare la peşte, la untdelemmn şi vin, etc. Dar mai important decât regimul alimentar este atitudinea şi postul are dificultăţile lui. Şase săptămâni de abţineri nu sunt uşoare. Dar va fi uşor, dacă îl vedem nu ca pe un regim alimentar, ci ca pe o schimbare de atitudine, de optică, de priorităţi. Postul are nevoie de componenta lui alimentară, dar nu se reduce la aceasta.Spune un poet contemporan; „Prin Poezie, încercăm să ne recâştigăm aripile.”Asta este, daca vreţi, definiţia postului: o încercare de a ne recâştiga aripile. Pentru ca postul este infrânarea de la toate mâncărurile de dulce, sau, la caz de boală, numai de unele, de asemenea şi de la băuturi alcoolice,de la fapte rele ,pentru ca astfel să se poată ruga lui Dumnnezeu.Postul este o faptă de virtute, un exerciţiu de infrânare a poftelor trupului şi de intărire a voinţei, o formă de pocainţă, deci mijloc de mântuire. Dar este in acelasi timp şi un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunţare de bună voie la ceva care ne este ingăduit, izvorâtă din iubirea şi respectul pe care il avem faţă de Dumnezeu.

Cum trebuie sa postim?       Biserica, prin cântările ei din slujbele Postului celui Mare ne îndeamnă: "Să postim, post primit, bineplăcut Domnului”, postul cel adevărat este înstrăinarea de răutaţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos.Adică nu numai mâncand de post, ci şi înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate şi ispite. În acest sens sf. Ioan Gura de Aur zice: "Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţi  milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi in calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile straine... Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase"Cum să postesc ?Sf.scriptură în cartea proorocului Isaia la capitolul 58 cum sa postim:,,voi postiţi ca să vă certaţi şi vă sfădiţi şi vă bateţi furioşi cu pumnul,nu postiţi cum se cuvine .este oare acesta un post care-mi place zice Domnul?Rupeţi lanţurile nedreptăţii..împarte pâinea ta cu cel flămând,adăposteşte în casă pe cel sărman,pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine(Isaia 58,2-7)Ce învăţăm că un post însoţit de păcate nu este auzit şi că postul adevărat este cel al sufletului                                                   

Mesajul evangheliei;, Sa devenim mai buni` .Nu este o noutate că secolul XXI este secolul materialismului .Mântuitorul Iisus Hristos ne indeamna: Ci vă adunaţi comori în cer unde furii nu le sapă şi le fură. Că unde este comoara noastră acolo va fi şi inima noastră”.De ce?bogăţia materială, averile pământeşti nu sunt veşnice, înşelătoare, nesăţioase, izvor de ceartă. Ele fac pe oameni vicioşi, nemilostivi şi nebuni. Duc pe oameni la mândrie şi înăbuşă cuvântul Evangheliei. Ne face indiferenţi şi chiar nesimţitori faţă de semenii noştri.Pe când bogăţia spirituală –ne îndeamnă pe fiecare dintre noi,ca prin gândurile,faptele,vorbele să ne adunăm în ceruri bogăţii de fapte bune care sunt;bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, milostenia, prietenia şi omenia.Amin !