TROIŢA DINTRE BLOCURI, UN SIMBOL DE CULT CREŞTIN

În preajma Sfintei Sărbători – Ziua  Crucii, în zona blocurilor din Năsăud s-a sfinţit o nouă troiţă, un altar la răscruce de drum, o frumuseţe  simbolică a realităţii credinţei, slujbă oficiată de preotul paroh Ovidiu Sermeşan, un slujitor al Sfântului Altar, ataşat spiritual faţă de enoriaşi, cu gânduri curate, dornic de comunicare  spre propovăduirea  învăţăturilor biblice.

            Troiţa este fixată la intersecţia drumurilor pentru a alunga răul. Mircea Eliade, istoric român al religiilor, afirma în lucrarea sa  „Sacrul şi Profanul”  că troiţa este stâlpul cerului, are rol ritual şi închipuie axal cosmic, pentru că, odată înălţată, teritoriul din jurul ei devine locuibil.

„Pe timpurile mai vechi decât domniile noastre - spune Nicolae Iorga - până şi bisericile de lemn erau  foarte rare, aşa că în jurul unei astfel de cruci se făcea toată slujba. Ea înlocuia biserica, o rezuma în ce avea mai caracteristic.“

            Poporul român a rezistat în faţa mării slave fiindcă era deja creştinat, iar  credinţa era  exprimată la început prin ridicarea de  prototroiţe  - stele funerare.

            Poporul român, a rezistat atâtor intemperii fiindcă a fost legat temeinic sufleteşte şi trupeşte de Crucea lui Hristos. Nimic altceva nu poate explica acest miracol al rezistenţei. Deci, troiţa simbolizează memoria, credinţa şi tradiţia. Nu cere nimic, dar oferă totul.