Pr. Vasile Beni: Să fim atenţi la cuvintele pe care le rostim sau scriem! Putem să rănim sau să tămăduim un suflet

Puterea Cuvântului. Să fim atenţi la cuvintele pe care le rostim sau scriem, pentru că prin cuvintele noastre scrise sau rostite, putem să apropiem sau să îndepărtăm, putem să rănim sau să tămăduim un suflet.

             Textul Evangheliei la Duminica douăzeci şi una de după Rusalii: „Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta? El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, că nu cumva, crezând, să se mântuiască. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare” (Luca 8,5-15).       

      Dragii noştri credincioşi!                                               

Pilda sau parabola semănătorului este singura pildă explicată de Iisus, ca  exeget al propriului Său cuvânt sau al propriilor sale învățături şi pentru a înțelege ce vrea să ne spună Iisus prin cuvânt să ne oprim la câteva învățături:

1. Ce înţelegem prin cuvânt. Prin cuvânt ne exprimăm sentimentele, gândurile și dorințele noastre, prin cuvânt putem să facem pe cineva să fie bucuros sau îl putem întrista. Prin cuvânt putem salva un suflet sau putem să-l aruncăm în deznădejde. Cuvântul îi poate apropia pe oameni sau îi poate îndepărta. Cuvântul este puterea prin care noi creăm sau distrugem. Cuvântul e puterea pe care o avem de a ne exprima şi de a comunica, de a gândi şi de a crea evenimentele din viaţa noastră. Cuvântul e cea mai puternică unealtă pe care o are omul. Cuvântul reprezintă manifestarea fiinţei noastre spirituale, scânteia divină din interiorul nostru. Cuvântul nostru poate crea cel mai frumos vis şi realitate, dar poate şi să distrugă tot ce există în jurul nostru. Cuvântul vorbit sau scris este atât de puternic încât un simplu cuvânt poate schimba o viaţă sau poate distruge vieţile a milioane de oameni. La fel se întâmplă şi în cazul cuvintelor scrise. De aceea, este bine să fim atenți întotdeauna la cuvintele pe care le rostim, dar mai ales la urmările lor.

2.  Cuvântul lui Dumnezeu ne transmite întotdeauna un mesaj

Prin cuvânt, profeții au menținut trează credința și au călăuzit omenirea la adevăr și dreptate. Prin cuvânt, Iisus a potolit furtuna, a săvârșit minuni, a întors pe păcătoși la sfințenie, de aceea fericiți sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc pe El. Iar cuvântul lui Dumnezeu îl găsim în Sfânta Scriptură, care este cartea de căpătâi a fiecărui creștin și Constituția Bisericii, pe care trebuie să o cunoaștem. În acest sens, Fericitul Augustin ne spune: „Atunci când noi ne rugăm, vorbim cu Dumnezeu, iar atunci când citim în Sfânta Scriptură, Dumnezeu este cel care ne vorbește nouă”.                  

3. Ce ne aduce Cuvântul lui Dumnezeu dacă ascultăm de El

Cuvântul Lui Dumnezeu ne face înțelepți și ne dă putere să trăim curat. Exemplu ne este regele Solomon, care atunci când a fost întrebat de Dumnezeu ce să-i dăruiască a cerut înţelepciune, iar Dumnezeu i-a dăruit... Cuvântul Domnului, ne luminează mintea: „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea” (Ps.119).    

Ascultând de cuvântul lui Dumnezeu, moștenim viața veșnică: ,,Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel care M-a trimis, are viață veșnică” (Ioan 5,24).

Spre final m-aş opri la una dintre poeziile scrise de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (1913-1960), sfânt român, cu moaște întregi, autor a numeroase poezii duhovniceşti, care ne arată cât de important este Cuvântul şi care are ca titlu: O, om!... Ce mari răspunderi ai

 O, om!...., ce mari răspunderi ai

De tot ce faci pe lume,

De tot ce spui, prin scris sau grai,

De pilda ce la alţii dai,

Căci ea mereu spre iad sau rai,

 Pe mulţi o să îndrume!

Ce grijă trebuie să pui
În a ta viaţă toată,
Căci gândul care-l scrii sau spui,
S-a dus pe veci... nu-l mai aduni,
Dar vei culege roada lui
Ori viu, ori mort... odată!

Ai spus o vorbă, vorba ta
Mergând din gură-n gură,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curăţi sau va-ntina,
Rodind sămânţa pusă-n ea
De dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt; cuvântul scris
Este un leac sau e otravă.
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rămâne-n urmă, drum deschis
Spre înălţare sau abis,
Spre-ocară sau spre slavă.

Ai scris un cântec, versul tău
Rămâne după tine:
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăţire sau desfrâu
Lăsând în urmă rodul tău
De har sau de ruşine.

Arăţi o cale, calea ta
În urma ta nu piere.
E cale bună, sau e rea?
Va prăbuşi sau va-nălţa,
Vor merge suflete pe ea
Spre har sau spre durere?!

Trăieşti o viaţă, viaţa ta
E una, numai una.
Oricum ţi-ar fi, tu nu uita,
Cum ţi-o trăieşti, vei câştiga
Ori bucurii pe veci prin ea,
Ori plâns pe totdeauna!

O, omule, ce mari răspunderi ai!

Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus prin scris sau grai,
Sau laşi prin pilda ce o dai,
Pe mulţi, pe mulţi la iad sau rai
Mereu o să-i îndrume!

Deci, nu uita, fii credincios!

Cu grijă şi cu teamă:
Să laşi în inimi luminos

Un semn, un gând, un drum frumos,

Căci pentru toate, ne-ndoios,

Odată vei da seamă! Amin!

Pr. Vasile Beni

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5