Preşedintele Emil Radu Moldovan: Soluția accesării de fonduri europene este vitală. Vrem să rămânem un judeţ etalon!

Mie, 05/12/2021 - 08:58

Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, alături de vicepreşedinţii Camelia Tabără şi Ciprian Kecskes-Simionca, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, ec. Gabriel Lazany, administratorul public Florin Moldovan, dar şi alţi specialişti din cadrul administraţiei judeţene s-au întâlnit cu o delegaţie de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest, pentru a discuta despre proiectele pe care judeţul Bistriţa-Năsăud îşi propune să le dezvolte din fonduri europene, în viitorul exerciţiu financiar european.
"Pentru a continua dezvoltarea județului cu fonduri europene și pentru a fi din nou județul etalon al atragerii acestora, definitivăm portofoliul de proiecte pentru noul exercițiu financiar 2021-2027, alături de #Marcel_Ioan_Boloș, Directorul General ADR Nord-Vest și experți din cadrul agenției.

Începând de la sănătate, educație, infrastructură, cultură, turism, digitalizare, toate domeniile și întregul județ este vizat pentru continuarea investițiilor, armonizate la strategia de dezvoltare a Porții Transilvaniei Bistrița-Năsăud.

Ținând cont de situația economică dificilă prin care trece țara noastră și pentru a ne ține de cuvânt, soluția accesării de fonduri europene este vitală.

Așadar, ne adaptăm vremurilor și continuăm munca, continuăm dezvoltarea județului, cu proiecte utile comunităților.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud implementează prin POR 2014-2020, proiecte a căror valoare totală depășește 800 de milioane de lei, aproximativ160 milioane de euro", a precizat preşedintele Emil Radu Moldovan.

Comentarii

12/05/21 13:16

Paul

Soluția accesării de fonduri europene este vitală, numai că nu există structurile administrative care să facă acest lucru cu mai mult succes. Situatia anacronică este generată de faptul că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.
"Cel ce are urechi de auzit să audă" (Evanghelia după Matei- Capitolul 13; vers. 24-30, 36-43)