Primăvară la Casa Argintarului, secție a Muzeului județean Bistrița- Năsăud

Iată că, primăvara începe să ne încânte cu nuanțele ei de smarald, cu corolele atât de plăcute ochiului ale diverselor flori.
În această perioadă de pandemie îndelungată, dorim tot mai mult să ajungem la normalitate, la acele momente de bucurie, de frumusețe care ne înnobilează sufletul, la o socializare prin cenacluri literare, concerte, expoziții, drumeții etc. Scriitorii: poeți sau prozatori evadează din planul acesta existențial în cel mental, iar autoarea- bârgăuanca Ioana Precup reușește să ne facă părtași, aici, la Casa Argintarului, la o lansare de carte cu volumul „Țin primăvara-n suflet”, scris cu finețe și sensibilitate. Un titlu nici că se poate mai potrivit pentru această perioadă și poeziile primăverii abundă fiind incantații într-un registru tematic divers: Miracolul primăverii, Vis de primăvară, Primăvară tristă, chiar titlul cărții...
Volumul este o prezentare elegantă realizată de către Ed. Solon Bistrița- director Dorin Radu Barna, aici și moderatorul activității care creionează portretele celor care prezintă cartea și anume: Mărioara Albu- dir. adj. al Liceului Radu Petrescu din Prundu Bârgăului, Mărioara Jauca- inspector școlar, de asemeni bârgăuancă, Rodica Fercana, Adrian Mănarcă și Maria Blaga.
Prin educație și profesionalism, apreciem mai mult aspectele de spirit bogate în sensuri, iar stihurile d-nei Ioana Precup își au rezonanța în suflet și le orientează spre cunoaștere în acest volum care este o chintesență de sentimente exprimate cu gingășie, măiestrit redate în vers clasic, dar și modern. de către poetă iar eu voi reda mai mult esența unor versuri:
*prin revelație: copii, voi dați culoare viitorului care vine sau aprindeți-vă-n suflet un mugur de credință (Iubiți-vă viața!).
*prin personificare, aduce Dunărea în lumea basmelor, transfigurând-o în zeiță (Îndemn).
*prin optimismul debordant: soarele îmbătat de fericire / s-arunce-n jos câte-o privire (Îndemn) sau: mă simt stăpâna stelelor (Dacă aș fi...).
*prin speranță: Ninge-ncetișor în suflet; Fă-ne, dacă poți, curați (Vis de iarnă), Și-oi vedea-ntr-o dimineață/ Sfântul răsărit de soare...(Floarea speranței).
*Ah, copilăria și perioada școlii văzute de noi toți cu nostalgie, aici prin ochii unui bătrân: Doar un moș albit de vreme
stă-mpietrit la poarta școlii (Nu uitați de joc și joacă).
* ca fin psiholog, înțelege cum trebuie ajutat copilul care prea emoționat se pierde, se blochează, deci, folosind răbdarea și bunăvoința îl face să depășească acest prag: ex.- Mama nu mă vedea povară...Ea, suflet cald întotdeauna... Mă ia cu vorbe bune, mă așează iar la carte...iar nădejdea mi se întărește, spune copilul când este înțeles și de învățătoare.(Emoții de toamnă). De la această frumoasă poezie, gândul mi-a zburat la minunata poezie- în alt registru- a lui N. Stănescu: Emoție de toamnă: A venit toamna / Acoperă-mi inima cu ceva, / Cu umbra unui copac / Sau mai bine cu umbra ta...
*preceptul biblic: „Dacă n-aș avea dragoste, nu sunt nimic”(Ap. Pavel către Corinteni), este transpus în cuvintele poetei: „fără iubire, totul e în zadar” (Așteptări de Crăciun) sau în frumoasa metaforă: Iubire mă legeni într-un pumn de șoapte (Iubiri nescrise de condeie).
Acest impuls al sinelui spre lirism ne face să așteptăm cu interes viitoarele creații ale d-nei prof. Ioana Precup care și-a prezentat cartea prin tumultul emoțiilor care au încercat-o în alcătuirea ei.
Moderatorul acestei activități literare ne-a redat o alternativă elegantă între impresiile despre carte și momente de muzică cultă susținute de doi virtuoși ai vioarei: ambii Mihai Spân.
Tot respectul amfitrionilor: Muzeului Județean prin Casa Argintarului care ne-au creat o ambianță deosebită pentru acest regal de manifestare culturală!