Publicistica literară a lui Iacob Naroș - istorie și critică

Începând cu anul 2010, Iacob Naroș publică ritmic una sau două cărți pe an, istorie literară, critic, publicistică, numărul volumelor înmulțindu-se și confirmând profesionalismul unei pasiuni, devenită în timp aproape mod de existență, iar calitativ, un exercițiu de excepție. Originar din Maieru, ,,Cuibul visurilor” lui Rebreanu, autorul de care ne ocupăm a scos de sub teascuri un număr apreciabil de lucrări care se ocupă de opera marelui prozator român din secolul trecut, oferindu-ne posibilitatea de a urmări formarea sub ochii noștri, în câteva decenii, a unui rebrenolog veritabil.
Volumul asupra căruia ne-am oprit de această dată este Publicistica literară 2018-2020, apărut la Editura Pim din Iași, în anul 2021, beneficiind de o îngrijită ținută grafică, menită să confere cărții o aparență obiectuală de ținută. Între coperți sunt adunate textele publicate de autor în presa literară pe parcursul celor trei ani, evident pe teme literare, și doar câteva în relație cu evenimente cultural de altă factură.
Întâia secțiune a culegerii este intitulată Oameni și cărți, cuprinzând recenzii ale unor apariții editoriale semnificative din Ardealul de Nord și nu numai. De un spațiu tipografic consistent, de o lectură atentă, cum de altfel toate volumele comentate, se bucură cartea dedicata lui Constantin Rîpă, muzicianul și universitarul de la Academi de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, o personalitate, un personaj, prin vioiciunea cu care se manifestă în câmpul artei musicale contemporane românești pe parcursul mai multor decenii. Ipostazele muzicianului sunt asezate în volumul portret de scriitorul clujean Adrian Tion, interesat de fațetele acestui adevărat argint viu al culturii clujene de astăzi și chiar a celei naționale. Dirijor de orchestre clasice și fondator al coralei Antifonia, Constantin Rîpă este compozitor și poet sensibil. Nu putea scăpa ochiului atent, al lui Iacob Naroș, la aparițiile editoriale importante, Istoria literaturii române postbelice a lui Ion Simuț, universitar la Oradea, critic și istoric literar de respirație națională. Textul este mai multe decât o comună recenzie, este un studiu care urmărește, pe mai multe decenii, perspectivele posibile asupra literaturii române, cercetare aflată neîndoielnic sub semnul ineditului ca abordare totalizatoare. Scriitorii Maria Olteanu, Cornel Cotuțiu, Liviu Ioan Stoiciu, Mircea Daroși beneficiază de prezentări sintetice, insistându-se asupra unor volume recente. O schiță monografică a fostului președinte al Academiei Române, istoricul și criticul literar Eugen Simion este textul despre volumul Modelul de existență Eugen Simion, semnat de academicianul Mihai Cimpoi din Republica Moldova. Regretabil că paginile dedicate lui Felician Pop ajung în fața cititorilor în postumitatea atât de harnicului și omenosului, aplicatului cărturar de la Satu Mare, care a scris împreună cu Robert Laszlo, nici mai mult nici mai puțin decât o Poveste a pălincii. Scriitor și jurnalist cu o detentă de notorietate în continuă creștere, Maximilian Menuț se află sub obiectivul autorului cu Cărți și contexte critice, reunind recenziile bistrițeanului, scrise pe parcursul a doi ani, volum relevant pentru o istorie a mișcării literare din zona originară a lui Coșbuc și Rebreanu. Centenarul Marii Uniri este prezent prin recenzarea mai multor lucrări dedicate mărețului eveniment; Școlile Năsăudului 1635-2015 de prof. dr. Gheorghe Pleș a întrunit sufragiile pentru un premiu al Academiei Române, cel mai recent, revenit unui autor din Bistrița-Năsăud. Volumului Transilvania din cuvinte de Irina Petraș, o antologie de texte dedicate de importanți scriitori ai Transilvaniei, râvnitului pămând de peste păduri, aduce diversitatea percepțiilor de suflet despre pământul drag. Icu Crăciun este privit prin impresiile despre excepționalul roman Când vor înflori mălinii, iar Mircea Daroși, este portretizat în călătorul de la debutul în poezie, din 1970, la recenta monografie a localității Nepos.
Secțiunea a doua a cărții aduce sub ochii cititorului Maierul și oamenii săi, autori de cărțil, de asemenea, fiecare eveniment semnificativ pentru momentul apariției. Icu Crăciun, Macavei Al. Macavei, Grigore Cotul, Cleopatra Lorințiu sunt priviți prin texte relevante pe care le-au semnat - cărți mature, cu mesaj, vibrație proprie către cititorii de azi și de mâine. Consistente, adecvate ca ritm, tematică sunt și textele ocazionale, cum, de pildă, Laudatio pentru Pantelimon Avram, la primirea titlului de Cetățean de Onoare al comunei Maieru, dar și altele câteva.

Tonul așezat, calm, asemeni unei ape curgătoare adânci care vine de departe și merge departe, scrisul lui Naroș, limpede, atractiv pentru cititor, se mișcă de la consemnarea apariției unui volum la ceea ce se cheamă critică și istorie literară, de importanță nu numai zonală pentru cei trei ani și mai bine. Un demers necesar, volumul de publicistică prezentat este o mărturie valorizatoare a timpului literar, iar Iacob Naroș, din perspective profesionalismului, membru moral al Uniunii Scriitorilor, tot astfel, cum, Borges merita să i se acorde Premiul Nobel pentru literatură…