Flaviu Gavril Știr şi întoarcerea la temeiul plastic

Pe simezele Centrului Cultural German poate fi văzută expoziția personală „Întoarcerea la rădăcini” a lui Flaviu Gavrilă Ştir, deschisă în urmă cu câteva zile de către directorul Muzeului Județean Bistrița Năsăud, dr. Alexandru Gavrilaş, curator fiind prof. dr. Vasile Duda.

Precizăm că Flaviu Gavril Ştir este absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Design, promoția 2006, şi de 17 ani este profesor  la Liceul de Arte „Corneliu Baba” al cărui elev a fost.  

Realizarea unei expoziții de acest tip este foarte importantă pentru profesorul Ştir, întrucât vine în fața publicului cu expunerea întregului său parcurs în domeniul plastic, începând cu studiile în creion ale mâinii care reflectă nu numai curiozitatea, dar și sentimentul necesității aprofundării actului privirii, primar în cunoaștere. Este demersul unui tânăr care dintru început se atașează acestei arte, înțelegând să învețe disciplina muncii și răbdarea parcurgerii etapelor care duc la împlinirea gândului inițial. O asemenea expoziție are și sensul unui bilanț de etapă a activității profesionale, a aprecierii personale și nu numai, a nivelului la care se găsește în prezent. Pe de altă parte expoziția poate fi interpretate și ca un gest didactic pe care autorul îl face pentru elevii săi cărora se prezintă, propunându-se ca model, arătând meandrele, dificultățile progresului personal, o chestiune de loc facilă în planul asimilării complexului de norme ale disciplinei şi creativităţii. Un elev care dorește să se dedice picturii, poate urmări parcursul profesorilor și se poate chestiona asupra posibilităților sale, eventual poate cere sfaturi, îndrumări, de la un Mai Ştiutor, cum scria filosoful Mihai Şora în Dialog interior.

Publicul curent poate privi lucrările în diversitatea lor ca făcând parte dintr-un demers serios, unitar, în desfășurare, și să culeagă sublimul momentelor de grație ale creației lucrărilor plastice veritabile din colecţie. Pentru această categorie de privitori, mesajul este întoarcerea la temeiul, la baza, a ceea ce numim artă plastică, având intenţia de a comunica vibraţia, emoţia creatorului, fără de care munca nu-şi atinge plenar scopul.

Revenind la studii, la problematizarea anilor formării, găsim similitudini cu cartea lui Goethe-Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, sau la volumul Patima lui Gericault, despre pictorul francez care, căzut de pe cal, și-a rupt mâna în timpul unei curse. Privind rana, a observat oasele și mușchii mâinii stângi, și cu toată durerea, fascinat, a început să deseneze ceea ce vedea în “secțiune”.

Lucrările lui Flaviu Gavril Ştir se succd de la studiu mâinii, la cel al mecanismului prinderii de la un robot humanoid, la piese, caroserii de mașini etc. obiecte cu “față” plastică, pretându-se la mai multe variante de reprezentare.

Talentul plastic al profesorului Ştir este ușor vizibil în portrete şi autoportretele, în creion, în lucrările în cărbune şi în naturile statice mărturisind despre fantezia autorului, prin jocul volumelor şi vioiciunea nuanţelor.

Privitorul este cu prisosinţă răsplătit de bogăţia ideatică, professionalism, de  plaja nuanţelor coloristice şi emoţia transmisă, cu alte cuvinte, un demers plastic serios, în plină desfăşurare.

Victor ŞTIR