Vestiţii omega 3 (continuare)

Autor: Dr. Mădălina Indrie,

medic specialist Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice

www.nutritiecluj.ro

Aşa cum spuneam în articolul trecut, populaţiile mari consumatoare de peşte, eschimoşii şi japonezii, au o incidenţa mai mică a bolilor cardio-vasculare. S-au făcut studii pentru a se verifica dacă nu este o trăsătură genetică, însă s-a observat că japonezii din America au o rată de dezvoltare a aterosclerozei şi incidenţa cardiopatiei ischemice similare cu restul americanilor. De asemenea s-a constatat că japonezii consumă de 8-15 ori mai mulţi acizi graşi omega-3 decât populaţiile vestice, iar acest nivel este doar un sfert din cantitatea pe care o consumă eschimoşii Inuit. În lumina acestor studii, unii autori au numit acizii graşi omega-3 “factorul japonez”, cu puterea de a stăvili avansarea unora dintre nemiloşii factori de risc cardiovascular.

Am văzut în articolul trecut care este “puterea”, sau mecanismele de acţiune ale acizilor graşi omega-3. Să vedem şi unde îi găsim. Evident, produsele de peşte şi fructele de mare sunt sursele principale. Peştii graşi (crapul de crescătorie, morun, hering, somn, sardine, scrumbii, macrou) au un nivel mai mare de acizi graşi omega-3. Algele marine sunt o sursă foarte bună.

Aici trebuie să deschid o paranteză în ce priveşte consumul de peşte: se atrage tot mai mult atenţia asupra contaminării peştelui cu mercur, compuşi organocloruraţi şi alte substanţe toxice (bifenil policlorinat) care se regăsesc în apă în urma deversării pesticidelor. Aceste toxice sunt la un nivel tot mai mare pe măsură ce avansăm în lanţul trofic. Rechinul, peştele spadă şi alţi prădători de talie mare pot conţine nivele peste limita admisă din toxicele de mai sus. Este bine să se limiteze consumul acestor peşti de către populaţie, iar femeile gravide şi copiii să-i evite.

Persoanele cărora nu le place peştele sub nici o formă, işi pot procura acizii graşi omega-3 din seminţele de in, cânepă, dovleac, soia sau nuci; sau pot folosi un supliment alimentar. De fapt, în zona noastră geografică, unde accesibilitatea la produsele din peşte este scăzută, suplimentarea alimentaţiei cu capsule de ulei de peşte este de dorit la majoritatea populaţiei.

S-au efectuat studii pentru a se cerceta rolul omega-3 în sarcina şi s-a observat că în urma suplimentării alimentaţiei gravidelor s-a redus incidenţa naşterilor premature, a preeclampsiei, a avorturilor recurente şi a depresiei postpartum. S-a decis suplimentarea formulelor de lapte praf cu DHA (unul din reprezentanţii clasei de omega-3), pentru că o serie de studii au arătat îmbunătăţirea acuităţii vizuale şi a abilităţilor cognitive la copii. De asemenea se recomandă mamelor care alăptează să-şi suplimenteze acizii graşi omega-3 pentru a avea o concentraţie mai bună în lapte.

Apoi sunt studii multiple pe patologia cardio-vasculară, pe sindromul metabolic, pe dislipidemii cu hipertrigliceridemii, pe patologia psihiatrică (demenţe, depresie, schizofrenie) şi în reumatologie (poliartrita reumatoida). Toate cu rezultate încurajatoare.

Devine clar faptul că acizii graşi omega-3 aduc beneficii atât în prevenţie cât şi terapeutic. Se fac cercetări pentru a se descoperi la nivel molecular mecanismul de acţiune. Forurile superioare încă nu au ajuns la un consens în ce priveşte cantitatea optimă pentru suplimentarea alimentaţiei, însă un lucru este limpede: cu cât mai mult peşte, cu atât mai bine.