Cristina Rusu are grijă de moştenirea lui Liviu Rebreanu

Profesoara Cristina Rusu, originară din satul Târlişua, acolo unde s-a născut, într-o noapte în care ploua cu stele, pe 27 noiembrie 1885, Liviu Rebreanu, are grijă de moştenirea culturală pe care ne-a lăsat-o întemeietorul romanului modern. După ce în primăvară scriitoarea a lansat volumul „Acasă la Dracula”, în care propunea regândirea coordonatelor turistice legate de acest mit în judeţul nostru, zilele acestea, la Editura Etnous, a apărut volumul „Moştenirea Liviu Rebreanu în judeţul Bistriţa-Năsăud – aspecte turistice”.

Cartea, care va fi lansată vineri, de la ora 13,00, la Colegiul Tehnic INFOEL, în cadrul simpozionului judeţean „Moştenirea Liviu Rebreanu”, propune o structură eficientă în ceea ce priveşte coordonatele turistice legate de numele marelui scriitor: Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” din Prislop, Muzeul „Cuibul Visurilor” din Maieru, plăcile comemorative, busturile scriitorului etc. Dacă oferta turistică a moştenirii Liviu Rebreanu este foarte generoasă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre valorificarea turistică a acesteia. Tocmai aici vine profesoara Cristina Rusu cu soluţii pentru ca acest brand a judeţului să fie valorificat la potenţialul maxim.

Prefaţa volumului este făcută de prof. Ioan Seni, preşedinte Astra Năsăud, care spune că volumul este o carte de larg interes turistic, utilă nu numai publicului pasionat de cunoaştere, ci şi autorităţilor şi agenţilor turistici din judeţ şi din ţară care doresc reuşite mult mai performante pe plan turistic. Volumul propune, pentru început, o întâlnire cu repere biografice ale scriitorului începând cu satul în care a văzut lumina zilei – Târlişua, continuând apoi cu Maieru, Prislop şi drumul spre succes peste Carpaţi. „Astfel se face că eu m-am născut într-un sat anume Târlişua, pe care nici pe hartă nu l-am descoperit niciodată, dar care, totuşi, există de vreme ce tatăl meu a dăscălit acolo un an de zile, iar eu însumi mi-am petrecut acolo primele luni de viaţă… Eram numai de câteva luni când tatăl meu a plecat de acolo şi lucru ciudat, deşi sunt de 42 de ani şi am cutreierat toată ţara niciodată n-am putut ajunge până-n satul unde am văzut lumina zilei. Dorinţa de a-l cunoaşte este însă prea mare, ca să nu mă hotărăsc să mă duc într-o zi drept acolo”, declara Liviu Rebreanu. Din păcate, nu a reuşit niciodată să-şi vadă satul natal. Moştenirea lui Liviu Rebreanu este descrisă de Cristina Rusu punct cu punct. Pe lângă muzeele şi şcolile care-i poartă cu cinste numele. Din păcate, căile de acces la resursele turistice ale moştenirii Liviu Rebreanu nu sunt întocmai la cele mai bune standarde. Despre gradul de valorificare turistică, circulaţia turistică, elementele de risc asociate resurselor turistice aflăm detalii dintr-o analiză SWOT. Ilustraţiile făcute de autoare la faţa locului la fiecare edificiu purtând marca Liviu Rebreanu întregesc acest volum care se dovedeşte a fi un bun ghid în ceea ce priveşte promovarea turistică a judeţului nostru.