Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii

Rusaliile sunt o străveche sărbătoare preluată din mitologia romană (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Din punct de vedere bisericesc, aceasta sărbătoare este considerată ca fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

Conform Sfintei Scripturi şi învăţăturii cuprinse în Sfânta Tradiţie, în această zi, Duhul Sfânt, Una din Persoanele Sfintei Treimi, s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Potrivit scrierilor Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime.

În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dânsele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Spre deosebire de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umbla pe pământ doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămâna Rusaliilor.

Ielele sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducţie, care sălăşluiesc în văzduh, munţi, peşteri, păduri şi pe malul apelor şi cascadelor.

Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se scaldă goale în izvoare, despletite şi dezlănţuite.

La sate, unde tradiţia se păstrează mai bine, oamenii se duc la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Aceste crenguţe se agaţă apoi la straşina caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele şi în plus, se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Preoţii şi sătenii au ieşit pe câmp în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina. Copiii şi tinerii au îmbrăcat frumoasele costume populare româneşti.