Ziua internaţională de conştientizare a autismului

Ştiai că azi, 2 aprilie, este Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului? Depistat la timp, cu terapie intensivă şi corect aplicată, copilul cu autism poate recupera întârzierile în dezvoltare, poate începe să vorbească şi să comunice cu cei din jur. Asociaţia Autism Europa se foloseşte de acest moment internaţional pledând pentru depistarea timpurie a tulburărilor din spectrul autist şi intervenţia terapeutică specializată.

,,În acest sens, Asociaţia Autism Europa a participat, alături de Asociaţia Autism Transilvania Cluj, la iniţierea unui proiect de lege care vizează obligativitatea medicilor de familie de a aplica un test de depistare a primelor semne ale autismului la vârsta de 18 luni a copilului. Aşteptăm ca acest proiect să devină lege”, ne-a precizat Ana Dragu, preşedintele Asociaţiei Autism Europa Bistriţa.

Ce este autismul?

Autismul este o tulburare de dezvoltare considerată a fi cea mai severă tulburare de dezvoltare. Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autiste. Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, presupuse a fi rezultatul unor disfuncţionalităţi de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Cauzele specifice sunt încă necunoscute. Depistat la timp (înaintea vârstei de 3 ani), şi cu terapie intensivă şi corect aplicată, copilul cu autism poate recupera întârzierile în dezvoltare, poate începe să vorbească şi să comunice cu cei din jur, şi poate depăşi multe dintre problemele cauzate de această tulburare.

Copilul cu autism poate avea următoarele caracteristici:

- nu răspunde la nume sau la solicitările adultului (decât când vrea) şi pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere;

- nu face contact vizual la cerere, nu răspunde la nume;

- nu arată cu degetul şi nu se uită când cineva îi arata ceva cu degetul;

- protestează în momentul în care i se cere ceva şi se insista pentru primirea unui răspuns;

- jocul îi este marcat de un caracter stereotip (foloseşte obiectele sau jucăriile mereu în acelaşi fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc. ), ori nu este atras de jucării, ci mai degrabă de sticle goale, sfori, pungi etc.;

- deşi poate tolera prezenţa copiilor, nu se joacă cu aceştia;

- nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le goleşte etc);

- prezintă probleme de alimentaţie, şi probleme ale somnului;

- nu doreşte / nu poate să folosească cuvinte cu sens de comunicare;

- merge pe vârfuri, ori are mişcări bizare are mâinilor şi corpului.

Cu cât mai repede un copil începe să primească ajutor, cu atât mai mare este posibilitatea de a învăţa. Mai mult, deoarece creierul unui copil este în dezvoltare, specialiştii cred că intervenţia timpurie oferă copilului cea mai bună şansă pentru a-şi dezvolta potenţialul maxim.