Nicolae Feier şi Menuţ Maximinian în dicţionarul „Personalităţi române şi faptele lor”

Dicţionarul lui Constantin Toni Dârţu este o lucrare impresionantă, ce cuprinde personalităţi complexe, cu date importante despre activitatea lor. Munca depusă de Constantin Toni Dârţu este una titanică, scoţând la lumină reperele adevărate pentru societatea de azi. Avem nevoie de asemenea modele într-o lume bulversată. Coordonatorul dicţionarului propune o lucrare care merge la esenţe. Bistriţenii ocupă un loc important în această serie: Valeria Peter Predescu, Sever Ursa, Al. C. Miloş, Augustin Pădurean, Ioan Mărginean, Melania şi Dumitru Cuc, Dorel Cosma, Victoria Fătu Nalaţiu, Grigore Avram. Dicţionarul XL propune personalităţi din domenii variate: medicină-Constantin Bălăeţ, literatură: Sorin Arbănaş, Floarea Necşoiu, Ion Lucian Coliţă, Vasile Mustaţă, Ioana Stuparu, pictură-Catinca popescu, Georgeta Vasiliu Mihăilă, sculptură-Dumitru Paina, Ştiinţă_Marioara Godeanu. Din judeţul nostru sunt prezenţi preotul Nicolae Feier şi scriitorul Menuţ Maximinian.

Cu abilităţi de filolog şi filosof, cu binecuvântarea sub care se află preotul, Nicolae Feier a editat, la Karuna Bistriţa, volumul etnologic, istoric şi lingvistic „Zestrea strămoşească - pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului românesc”. Cărturarul Feier nu este la prima carte: ,,Cuviosul ierarh Pahomie de la Gledin” Ed, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, „Sfinţi români. Atanasie Todoran, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod. Tentative de catolicizare a ortodocşilor transilvăneni” Ed. Karuna, Bistriţa, 2008, ,,Panteonul bistriţenilor”, Ed. ,Karuna” Bistriţa, 2008 stând mărturie în acest sens. Dicţionarul surprinde cv-ul preotului care a absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca în anul 1975. Între anii 1976-1980 este student la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu. La sfârşitul studiilor obţine licenţa în teologie, la secţia Istoria Bisericii Ortodoxe Române cu teza „Viaţa şi activitatea consilierului Eparhial dr. Sebastian Stanca”, reîntemeietorul Eparhiei Vadului Feleacului şi Clujului, alături de episcopul Nicolae Ivan. Între anii 1980-1981 este funcţionar la Protopopiatul Ortodox Român din Bistriţa. În această perioadă sub autoritatea protopopilor Creţa Simion şi Dâmbu Ioan, inventariază toate bunurile de patrimoniu ale parohiilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, în special fondul de carte veche până la anul 1850, precum şi toate icoanele şi iconostasele din Partimoniul Cultural Naţional şi fondează Muzeul Protopopiatului Bistriţa, unul dintre cele mai valoroase din ţară. În 1 iulie 1981 este hirotonit preot pe seama Parohiei Ortodoxe Române din localitatea Gledin, judeţul Bistriţa-Năsăud unde slujeşte până în 1994. În perioada 1987-1994 construieşte din temelii o biserică monumentală, înfruntând autorităţile comuniste ostile. Reconstruieşte casa parohială şi anexele gospodăreşti. Redobândeşte după revoluţie toate terenurile pe care le-a deţinut anterior parohia. Amenajează un paraclis în interiorul şcolii. Din 1994 este preot în Bistriţa la Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” unde funcţionează şi astăzi. În 1992 este numit de IPS Bartolomeu Anania, inspector şcolar pentru disciplina Religie la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. Obţine gradele didactice necesare şi este primul inspector de religie din ţară, angajat al I.S.J. Introduce această disciplină şcolară în toate şcolile din judeţ. Deţine funcţia până în anul 2001. În calitate de inspector şcolar se confruntă cu lipsa acută a cadrelor didactice suplinind posturile din cele 400 de şcoli, cu preoţi.

Menuţ Maximinian este un nume care s-a impus în jurnalismul bistriţean şi îşi face loc cu talent şi hărnicie şi în literatura română contemporană. Cu dorul ţarinei transilvane în sufletu-i de român, jurnalist profesionist, Menuţ Maximinian s-a dedicat etnografiei şi folclorului într-un timp în care colegii lui de generaţie se arătau atraşi de valorile culturii străinilor. Jurnalist cu state vechi de acum, la cotidianul Răsunetul( unde lucrează din anul 2002) s-a remarcat prin profesionalism şi acel soi de prietenie care face casă bună cu cititorul, cu oamenii dornici să descopere într-un jurnalist şi valoarea umană, nu doar talentul ca mânuitor de ,,pix,, pe hârtia de scris. Din anul 2008 este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, şi membru al Ligii Scriitorilor din Romania. Face parte din Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, unde este secretar şi a Societatea Scriitorilor Bistriţeni. Spirit liber şi dornic de comunicare pe cele mai neaşteptate canale media, Menuţ nu pregetă şi scrie, trimite articole, reportaje, interviuri etc. la foarte multe publicaţii din ţară şi din străinătate. Devine repede un nume în jurnalistica naţională, fiind cooptat ca redactor (2004-2005) la săptămânalele Şapte zile bistriţene, (2006) şi Bulevardul Ştirilor din Satu Mare -2005-2006. Este redactor Radio Renaşterea şi colaborează la ziarul “Realitatea”, revistele EuRoCom si “VIP” din Bucureşti, “Agerro”-Stuttgart, Romanian Tribune-Chicago, “Revista ilustrată” a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa, Conexiuni a Centrului Cultural Municipal Bistrita, “Studii şi cercetări etnoculturale” a Complexului Muzeal Bistriţa, “Litera Nordului” şi la “Mişcarea Literară” etc. Menuţ este deja autorul a şapte cărţi: “Confesiuni”, Ed. Arcade, 2004, “Cartea Diuganilor”, Ed Karuna, 2006, „Generaţia in blugi”, Ed. Karuna 2007, „Chip de înger”, Ed. Karuna 2007, “Pe aripa cerului”, Editura Karuna în 2008, „Povestea Anei”, Editura Lidana 2009, “Rădăcini împrumutate”, Editura Karuna în 2009. Antologia de texte “Solidaritate şi toleranţă”, Editura “Mesagerul” 2009 coordonată de Menuţ Maximinian şi Doina Orza, apărută sub sigla PROADO, prezintă gândurile despre cele două concepte a 95 de nume, răspunzând invitaţiei scriitori, profesori, medici, preoţi, sociologi, psihologi. Este prezent în Antologia Scriitori Bistriţeni, Ed. George Coşbuc, a Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, tradusă în franceză, germană, greacă, engleză şi maghiară, ceea ce face ca numele său şi ideile inedite să îi fie cunoscute şi în Uniunea Europeană. De asemenea, face parte dintre scriitorii din „Pretexte”-antologia Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, la Editura Eikon. În 1998 termină Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, profil Matematică-fizică, apoi, în 2002, Şcoala Postliceală de Informatică din cadrul Grupului Şcolar de Informatică. Informatica va rămâne doar ,, o unealtă de lucru,, potrivită pentru un scriitor şi jurnalist modern, cum este el, şi atras de rădăcinile sale din Dumbrăviţa, alege, în 2002,Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, secţia română-etnologie. Din 2009 este absolvent masterat la Etnologie la Universitatea de Nord Baia Mare.

CV-urile celor doi bistriţeni sunt întregite de albumele foto, dar şi de cuvintele unor critici şi personalităţi culturale. Dicţionarul “Personalităţi române şi faptele lor. 1950 - 2000” are un material atent selecţionat, verificat şi prezentat în datele de referinţă. El va fi lansat în viitorul apropiat la Centrul Cultural Municipal, prin grija directorului, prof. dr. Dorel Cosma, când bistriţenii se vor întâlni şi cu redacţia revistei „Moldova literară”.