Interetnic festival – redescoperirea tradiţiilor tuturor minorităţilor

Timp de două zile, municipiul Bistriţa a fost capitala etniilor din România prin organizarea primei ediţii Interetnic festival, care a adus în judeţul nostru aproape toate etniile din România. Deschiderea oficială a avut loc pe scena amenajată în faţa Centrului Judeţean pentru Cultură în prezenţa directorului instituţiei, Nicolae Gălăţean, a primarului Ovidiu Creţu, a subprefectului Ovidiu Frenţ, a vicepreşedintelui CJ. Mihai Bumb şi a directorului Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Vasile Şomlea. A urmat o scurtă reprezentaţie a formaţiilor participante în festival, după care bistriţenii s-au putut bucura de standurile amenajate cu artă populară şi cărţi.

La Târgul olarilor au fost prezenţi Mathe Deneş din Corun, Doina Beudea, Angela Sitar, Hegedus Ferenc – Baia Mare, Constantin Popa, Mariaşi Gheorghe Iorga – Horezu, care au adus ceramică de calitate făurită în cele mai cunoscute centre meşteşugăreşti din ţară. O premieră pentru judeţul nostru, târgul s-a bucurat de o mare trece la bistriţeni.

Expoziţia de zadii a avut la loc de cinste panoul dedicat doamnei cântecului năsăudean, Valeria Peter Predescu, lângă standul acesteia fiind prezente, pe parcursul celor două zile, tinerele interprete Alina Ceuca, Maria Pavelean şi Oana Cioncan. Au mai putut fi admirate colecţiile de zadii a interpretei Domnica Dologa, a meşterului popular Genuca Ceuca, precum şi costume pe manechin din Archiud, Zagra, Târlişua, Bârgău.

La târgul de carte au fost aşteptate editurile Eikon, Arcade, Cartea Românească, Deisis, Prestige, Princeps Edit, Aletheia, Charmides, Karuna, Mesagerul, George Coşbuc, Sophia, dar şi Nemzeti Tankonyvkiado din Ungaria, şi Mladinska din Slovenia. Sub coordonarea scriitorului Ioan Pintea, şef Serviciu Centrul Judeţean pentru Cultură, au fost lansate volumele „Inteligenţa materiei”, Editura Eikon, semnat de Dumitru Constantin, „Antologia de literatură contemporană – Kortars roman irodalmi antologia”, editată de Institutul Cultiral Român şi Nemzeti Tankonyvkiado Budapesta, „Kyrie Lex” – Flavia Teoc, apărută la Editura Cartea Românească, Remenik Sandor – „Ultima casă”, Editura Eikon, „Un copac de sunete” – scriitori români în ediţii bilingve (italiană, germană, franceză, maghiară) Biblioteca Judeţeană Bistriţa, prezentată de Marcel Seserman, Ion Moise, Titus Zăgreanu – „Martiri sub steaua lui David” şi „Renaşterea asului de treflă”, Editura Charmides, şi „Antologia solidaritate şi toleranţă”, Editura Mesagerul, prezentată de Menuţ Maximinian.

Un punct aparte l-a constituit prezenţa lui Salah Mahdi care a venit cu poezia lui Mihai Eminescu într-un volum tradus în limba arabă. Iubitorii de literatură s-au bucurat de prezenţa pe standuri a celor mai cerute titluri şi a celor mai cunoscuţi scriitori români, dar şi străini. Spectacolele folclorice au adus la Bistriţa formaţiile „Novosiolchi Kazachi” şi „Novosiolchi” a ruşilor lipoveni din Ghindăreşti, judeţul Constanţa, „Grovona Ruja” a rutenilor din Bistra - Maramureş, „Karasevska Zora” a croaţilor din Caraşov - Caraş Severin, „Mini Karadeniz” a tătarilor turco musulmani din Constanţa, „Zadunaiska Sici” a ucrainenilor din Tulcea, „Balgarce” a bulgarilor din Vinga- Timiş, „Dor a aromânilor din Sarighiol de Deal – Tulcea, „Lipka” a slovacilor şi cehilor din Budoi-Bihor, „Szalmakalap” a maghiarilor din Sic, „Regenbogen” a saşilor din Bistriţa, „Păuniţa” a românilor din Sângeorz-Băi, „Cavalerul Tradiţiilor” a şvabilor din Becicherecu Mic – Timiş şi „Asul de Treflă” a romilor din Dumitriţa.

Partea gastronomică i-a încântat pe bistriţenii care au putut degusta produse specifice fiecărei etnii. După cum ne spuneau directorul Nicolae Gălăţean, şef Serviciu Ioan Pintea, Szekely Dalma – referent minorităţi şi etnologul Emilia Bumb, cei peste 400 de artişti şi meşteri populari prezenţi în acţiune s-au declarat încântaţi, manifestările programate adunând mii de bistriţeni, ceea ce girează succesul manifestării, ediţia a II-a fiind pregătită încă de pe acum.