Ioan Seni: De Paşti la Năsăud

Învierea Domnului Iisus Hristos este biruinţa iubirii Lui asupra păcatului, a durerii suferite şi a morţii. Sacrificiul Mielului însemna pentru vechii evrei salvarea de la moarte a noilor născuţi, fapt pentru care fiecare familie sacrifica un miel pe care-l consuma fript şi cu azimă, iar cu sângele acestuia ungeau uşile şi ferestrele, simbolizând trecerea de la robia egipteană la libertate. Astăzi, pentru creştini, sacrificiul mielului simbolizează sacrificiul lui Hristos pentru eliberarea omului din jugul păcatului iar binecuvântarea ofrandelor în seara Învierii, sporeşte încrederea creştinilor în suprema iertare şi binemeritata mântuire a sufletelor celor binecredincioşi.
Pasca din aluat pufos de cozonac, brânză grasă de vaci, ouă, stafide, smântână, rom. are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Deasupra se aşază un colac împletit în trei (simbol al Sfintei Treimi, rotund, deci infinit) şi o cruce.
Oul este simbolul vieţii, al fecundităţii şi al lumii. Chinezii au fost primii care au vopsit ouă. O legendă spune că Maica Domnului, care plângea sub Crucea pe care pătimea Fiul ei, avea un coş cu ouă. Sângele Domnului a căzut peste ele şi le-a înroşit. De atunci, pentru a aminti de Răstignire, creştinii înroşesc ouă. Când se ciocnesc, persoana mai vârstnică loveşte oul celui mai tânăr, zicând „Hristos a înviat!”. Acela răspunde „Adevărat a-nviat!”. Ouăle se ciocnesc doar cap în cap, niciodată cu fundul. Pe vremuri, la întoarcerea de la slujba de Înviere, creştinii turnau apă curată într-un lighean sau într-o cană, în care puneau un ou roşu şi un bănuţ de argint. Apoi, toată familia se spăla cu apa aceea pe faţă, după care îşi dau cu oul roşu peste obraz, zicând: „Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie rumen ca oul”. Dupa slujba de Inviere, este bine sa mâncăm un ou roşu pentru a fi sănătoşi, veseli şi rumeni la faţă până la Paştele următor. In fiecare an, de Paşte, se repeta ritualul. Cojile oului mâncat dupa slujba Invierii nu se aruncă la gunoi si nici nu se ard în foc. Ritualul se păstrează pentru ca toţi puii clociţi de cloşcă să trăiască. În prima zi de Paşti, dacă mănânci caş, vei fi alb la faţă tot anul. La Paşti sau Crăciun întâi se mănâncă peşte sau pasăre, ca să fii uşor ca pasărea şi vioi ca peştele. Dacă vrei să ştii dacă eşti cu noroc, ia un ou roşu fiert sfinţit din ziua de Paşti, pune l deoparte, păstrează l până la anu în ziua de Paşti şi atunci sparge l: de va fi gol, n ai noroc; de va fi plin, eşti cu mare noroc. Dacă oul de la Paşti îl păstrezi patruzeci de zile şi în acest timp nu se strică, e semn că eşti om cu noroc. Cine se naşte în această zi, mai ales când trage clopotul întâia oară la biserică, va fi norocos toată viaţa.
Prin Învierea lui Hristos cel răstignit se arată că iubirea omului faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni poate fi mai tare decât ura, violenţa şi moartea. Ţinutul năsăudean tinde şi astăzi, cu sfinţenie spre acest deziderat.