Anuarul Bârgăuan a ajuns la al patrulea volum
După mai mulți ani de încercare, în 2011, cu ocazia jubileului de 40 de ani al Simpozionului Cultural a Văii Bârgăului, am reușit să publicăm primul număr din „Anuarul Bârgăuan”, periodic de știință, cultură, arte și literatură, dedicat arealului cultural nord-est transilvan, cu privire specială asupra Țării Bârgaielor.
Considerat drept un necesar act de cunoaștere a civilizației, sub aspect spiritual și material, a locurilor și oamenilor acestui minunat ținut românesc, păstrător de datini și tradiții, cu o istorie multimilenară mai puțin cercetată și prea puțin cunoscută, „Anuarul Bârgăuan” și-a propus publicarea lucrărilor prezentate, anual, în cadrul simpozionului cultural bârgăuan, începând cu ediția din 2011, dar și a lucrărilor susținute la edițiile din anii anteriori, pe măsura posibilităților de recuperare ale acestora, în paralel cu alte materiale prezentate direct la redacție, precum și a unor lucrări interesante, referitoare sau tangente arealului, afine scopului cultural propus, preluate din unele publicații, cu specificarea surselor.
Eforturile oamenilor de cultură și a multor alți cercetători și specialiști, născuți, deveniți sau doar simpatizanți, bârgăuani, au condus la tezaurizarea, în cele patru volume publicate până acum, a unor importante date de cunoaștere, sub multiple aspecte, ale civilizației din arealul bârgăuan și zonele adiacente, cuprinse în fiecare număr, în variate și specifice capitole.
Tematica aleasă în acest demers cultural a fost comprehensivă și generoasă, lăsând o poartă larg deschisă unei multitudini de date care au fost cuprinse în următoarele titluri ale volumelor apărute până acum: „Despre Ţara Bârgaielor şi oamenii săi” (vol.1, 2011), „Bârgaiele în spaţiu şi timp…Exerciții de trecut cu privire spre viitor” (vol.II, 2012) și „Repere bârgăuane” (vol.III, 2013). Volumul al patru-lea, întitulat „Bârgaiele între istorie și prezent” (vol.IV, 2014), coordonat și organizat în aceeași structură, presupune o realizare utilă și sperăm într-o continuare a publicației în viitor.
Despre primul anuar poetul Aurel Rău scria: „Am răsfoit cu plăcere Anuarul Bârgăuan (Anul 1, Nr. 1, 2011), volum cu un cuprins bogat şi divers, grupând un număr mare de colaborări şi semnatari, oameni de cultură, scriitori, profesori, cercetători în arhive, texte acoperind domenii ca istorie, etnografie, învăţământ, economie, literatură şi arte, topografie, creaţie populară, unele dintre ele foste comunicări ştiinţifice sau abordări cu alte prilejuri publice, totul preluat în cunoştinţă de cauză, realizat sub îngrijirea şi cu o mare dăruire sufletească şi cu un Cuvânt înainte de Niculae Vrăsmaş.
Acest gest editorial e unul reprezentativ şi prin recurs la modalităţi şi forme revuistice şi publicistice diverse, studiul ştiinţific sau monografic, articolul aniversar sau evocativ, profilul de scriitor, interviul şi reportajul, recenzia, fotografia cu portrete şi port popular şi formaţii artistice şi peisaj.”…( )… „Evident, un astfel de început ar trebui continuat. Cu o preocupare sporită pentru o construcţie concertantă şi o problematică specifică. Eventual cu fixări pe rubrici (câteva s-au şi conturat), care să permită o cuprindere mai conformă cu exigenţele şi cerinţele unei publicaţii periodice. Situaţie în care şi-ar avea rostul ei şi constituirea unui comitet de redacţie, care să se implice atât în arhitecturarea sumarelor, cât şi în lărgirea cercului de colaboratori, inclusiv la personalităţi din întreaga ţară, care au o tangenţă cu istoria sau locurile fostei plase Bârgău, cum şi ale întregului judeţ Bistriţa - Năsăud. Poate atunci ar fi justificată şi o schimbare de titlu, prin prelurea sintagmei propuse, într-un elan, de Vasile Netea, dar cu acest plural, de Ţara Bârgaielor – ca pentru o publicaţie a tuturor locuitorilor de pe un sistem de „axe geografice” atât de frumos dăruit de natură şi de forţe de peste vieţi.”
Scriitorul Vasile Dobrescu scria următoarele: „Apariţia unui nou periodic în arealul cultural al judeţului Bistriţa Năsăud, Anuarul Bârgăuan dedicat Ţării Bârgaielor se constituie într-un ales şi notabil act de cultură, menit să circumscrie civilizaţia spirituală şi materială a locuitorilor unei zone cu frumoase tradiţii istorice şi etnografice, din păcate uneori uitată sau marginalizată până acum de lipsa unor introspecţii sistematice care să-i releve valorile specifice şi autentice. E drept că predominanţa elitelor româneşti în centrele urbane şi culturale ale Bistriţei şi Năsăudului a focalizat, firesc, atenţia spre aceste zone, neglijându-se adeseori sondarea altor vetre strămoşeşti unde s-a făurit şi împlinit nu numai o cultură şi civilizaţie populară extrem de densă şi diversă dar, prin extinderea procesului modernizării ce a dat naştere la ridicarea unor elite locale consistente, s-au ridicat şi remarcat reprezentanţi de seamă ai vieţii spirituale româneşti moderne de anvergură naţională.”…( )…„Cu deosebită discreţie şi fără pretenţia de a-şi copleşi interlocuitorii, prin numărul articolelor, Niculae Vrăsmaş intervine în repetate rânduri cu articole interesante ce completează sau fac legătura între conţinutul articolelor propuse, intercalaţiile sale, realizîndu-se din perspectiva moderatorului decât al redactorului ce-şi doreşte, în primul rând, să evidenţieze calitatea contribuţiilor numeroşilor săi colaboratori. Reuşitele sale sunt în această privinţă demne de subliniat în sensul că se remarcă ca un talentat scriitor, iubitor şi cunoscător al istoriei Ţării Bârgaielor, iar demersurile redacţionale se ridică la nivelul realizărilor unor veritabile instituţii culturale prin volumul de muncă şi calitatea colaborărilor, obţiunte după îndelungate străduinţe, care a presupus sensibilizarea numeroşilor specialişti, ce l-au sprijinit în acest frumos şi durabil proiect. La începuturile acestui ales demers cultural felicitările noastre şi urările de bine sunt îndreptate, deopotrivă, către Niculae Vrăsmaşu şi către darnicii săi prietenii ce ne-au oferit acest minunat, bogat şi interesant Anuar Bârgăuan.”
Despre primele două volume, scriitorul Ștefan Borbely scria: „ Îmi plac cărţile bine făcute, din care ai ce învăţa. Am stat mai multe zile cu creionul în mână, notându-mi informaţii din Anuare. Ştiam de Oarcăsu, de Rău sau de Flămând, tot aşa cum avusesem privilegiul de a-i întâlni pe câţiva dintre marii oameni de litere din Țara Bârgaielor, pentru care patriotismul local nu e numai subiect de orgoliu, ci şi unul de smerenie participativă, altruistă. Fiindcă – aşa cum sugerează unul dintre autorii pe care i-am citit aici -, esenţial nu e să-ţi iubeşti ţinutul din care provii, ci să faci ceva pentru el ca semn al acestei iubiri. Îl respect pe dl. Vrăsmaş pentru altruismul de a lucra mai mult pentru ceilalţi, decât pentru el însuşi. Totodată, îi admir pe constructori. Pe constructorii pozitivi, din orice domeniu ar fi ei; adică pe acei oameni care nu se lamentează că în jur e dispersie, că rugina moravurilor distruge orice bun-simţ sau iniţiativă, sau că timpurile nu sunt prielnice pentru ceea ce este durabil, ci se pun să facă. Să ridice edificiul, în ciuda corului de cârtitori care chibiţează negativist pe margine şi aşteaptă ca zidul să se surpe. În ultimă instanţă timpurile se vor schimba, coruptocraţia şi gregarizarea vor trece, şi-n momentul respectiv nu rugina ne va interesa privind în urmă, ci opera la care a lucrat o – să dăm un caz la întâmplare – Constantina Raveca Buleu.
Bârgaiele sunt un caz de construcţie colectivă, comunitară; recunoştinţă infinită oamenilor care ştiu să exprime această stare de spirit şi s-o transforme în intensitate morală!”
Scriitorul Ion Buzași scria despre primele anuare următoarele: „Din Anuarul Bârgăuan – au apărut până acum trei volume: vol.I, Despre Ţara Bârgaielor şi oamenii ei ; vol.II, Bârgaiele în spaţiu şi timp şi vol. III, Repere bârgăuane. Tustrele aceste titluri sunt cuprinzător monografice despre unul din cele mai frumoase ţinuturi româneşti din nordul transilvan, cuprins administrativ actualmente în judeţul Bistriţa-Năsăud, alcătuit din două „Ţări”: „Ţara Năsăudului” şi „Ţara Bârgaielor”. Poate mai mult decât primele două, acest al treilea volum are un mai accentuat caracter monografic, justificând interesul pe care Nicolae Iorga îl dădea cuvântului ţară – de entitate geografică, istorică, etnografică şi social culturală cu un specific bine conturat.
Capitolele acestui impunător volum urmează aceste „elemente” constitutive ale Ţării Bârgaielor, înfăţişând cadrul natural (geografie şi turism, pagini de istorie detaliate în pietre votive şi în documente de arhive – continuate cu sintagma ce dă titlul acestui număr „repere bârgăuane” şi în care se detaliază câteva din aceste file de istorie, de etnografie şi folclor.”
„Totul curge, totul se schimbă, nimic nu stă pe loc” spunea Heraclit. La nivel global se produc mișcări naturale, pe arii întinse, care de obicei sunt lente dar care schimbă structura, iar atunci când sunt rapide, modifică fundamental totul, provocând catastrofe. Schimbarea, în general, este principalul fenomen al vieții, însăși esența evoluției, dar și a involuției, în funcție de sensul mișcării, apreciate și suportate de cei cuprinși în acțiune.
Goana timpului ne face, adeseori, să nu remarcăm schimbările rapide care se petrec în jurul nostru, iar dacă totuși o facem, de cele mai multe ori memoria se supra încarcă iar noi le uităm surprinzător de repede. Trecem adesea pe lângă locuri în mișcare și abia dacă observăm imediat schimbarea și numai dacă e una stridentă, sau ne afectează, stârnește reacția și umila noastră apreciere, constatând, uneori, dacă e de bine sau de rău.
După un timp mai îndelungat, schimbările recente intră în viața noastră și lasă în ceața vremii pe cele anterioare, multe fiind uitate doar după câteva generații.
A intrat deja în istorie gara și depoul trenului benzino-electric din Tiha Bârgăului, care circula, în perioada interbelică, între Susenii Bârgăului–Piatra Fântânele–Dornișoara și Vatra Dornei. Pe fostul loc al gării „roibanului” a luat ființă Autobaza de camioane, iar în prezent funcționează o modernă benzinărie, alături de care o minicameră video verifică plata rovignetei. … Și totuși, căruțele bârgăuanilor mai circulă cu intensitate și astăzi.
Încă de la primele demersuri științifice asupra Ținutului Bârgăuan, au fost abordate unele aspecte privind originea cuvântului „Bârgău”, rămase și astăzi pentru mulți nelămurite, după cum rezultă din lucrările publicate, care stârnesc contradicții mai mult sau mai puțin întemeiate.
Cercetările viitoare vor descoperi, cu siguranță, date documentare noi, în sprijinul acestor ipoteze, pe care sperăm să le cuprindem în viitorul anuar.
Adaugă comentariu nou