Stelian Dolha, despre Staţiunea Pomicolă Bistriţa: E nevoie de o soluţie care să nu lezeze cercetarea, dar care să fie viabilă şi pentru proprietarii trataţi abuziv

Mar, 02/17/2015 - 19:42

Situaţia Staţiunii Pomicole Bistriţa a fost dezbătută timp de două ore, marţi, în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor. La dezbatere au fost prezenţi pe lângă parlamentarii comisiei, deputatul Doina Pană, un grup masiv de bistriţeni proprietari de terenuri neretrocedate, preşedintele Academiei de Cercetări Agricole, fostul ministru Valeriu Tabără, directorul Staţiunii Pomicole, Ioan Platon, reprezentanţi ai Primăriei Bistriţa şi ADS, ne comunică deputatul PNL Stelian Dolha, membru în Comisia de Agricultură. În urma discuţiilor, s-a stabilit înfiinţarea unei subcomisii parlamentare dedicate exclusiv problemei terenurilor din Bistriţa, care va avea prima întâlnire de lucru, săptămâna viitoare.

Iată ce scrie deputatul PNL pe pagina sa de Facebook:

"Am analizat astăzi timp de două ore situaţia retrocedărilor din perimetrul Staţiunii Pomicole şi proiectul de lege iniţiat de un grup de parlamentari bistriţeni.

Câteva concluzii :

*proiectul de lege care a fost respins de Senat are aviz negativ din partea guvernului şi respingeri în unanimitate ale tuturor comisiilor de până acum prin care a trecut. Totuşi deputaţii comisiei de agricultură, indiferent de apartenenţa politică au ajuns la concluzia că e nevoie de o soluţie care să nu lezeze cercetarea, în condiţiile în care noul program de reconversie pomicolă se bazează pe această staţiune din Bistriţa, unică în Transilvania, dar care să fie viabilă şi pentru proprietarii, care au fost trataţi abuziv.

* colegii deputaţi au insistat să afle de ce până la această oră comisia municipală de fond funciar nu a atribuit cele 81 ha disponibile şi le-a condiţionat de o retrocedare globală a întregii suprafeţe de 116 ha. Sub semnul intrebarii a stat si folosirea integrală de catre Statiune a suprafeţei de 151 de ha pe care o lege din 2009 o considera obligatorie pentru funcţionare.

*s-a stabilit înfiinţarea unei subcomisii parlamentare dedicată exclusiv problemei terenurilor din Bistriţa.

Prima întâlnire a acestei subcomisii în care am fost desemnat sa fac parte alături de fostul ministru deputatul Petre Daea, Ioan Muntean, secretarul comisiei de agricultură, reprezentanţi ai Academiei de Cercetări Agricole, doamna Elena Prisecaru, reprezentanta Primăriei Bistriţa va avea loc luni, 23 februarie, la Camera Deputaţilor. Raportul final al comisiei va depinde de concluziile subcomisiei speciale".

Foto: Facebook

Comentarii

18/02/15 13:43

Vizitator

Cu toate ca au fost aduse clarificari in legatura suprafaţa de teren de 151,3507 ha, detinuta de Statiunea Pomicola in conformitate cu anexa nr. 3.30 a legii nr.45/2009, ca fiind suprafata minima “indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicării materialului biologic” exista o presiune continua in diminuarea drastica a suprafetei respective cu consecinte clare in desfiintarea cercetarii pomicole la Bistrita. Prin urmare, aceasta suprafata care este ocupata cu colecţii de germoplasmă, livezi şi pepiniere pomicole cu soiuri noi, experienţe de lungă durată, culturi comparative de concurs şi altele, reprezinta obiectul activitatii de cercetare-dezvoltare al statiunii. Ca atare, prin diminuarea acestei suprafete statiunea ar ramane fara obiectul muncii. Afirmatia fara acoperire a unor politicieni ca după retrocedarea terenurilor, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa va rămâne cu cca 50 de hectare si ca nu exista riscul sa se desfiinteze este cel putin idioata. Trebuie spus ca o suprafata asa de mica nu este suficenta nici macar pentru a asigura o rotatie la experiente cu plante anuale. Cu atat mai mult in pomicultura, fiind vorba de pomi, suprafata unei parcele experimentale este mult mai mare decat in cazul culturilor de camp. Prin diminuarea atat de drastica a suprafetelor experimentale, riscul ca Statiunea Pomicola Bistrita sa se desfinteze este maxim. Din pacate, in loc sa caute solutii de salvare a cercetarii pomicole, tocmai parlamentarii bistriteni pun si el umarul la desfintarea ei.
Daca intr-adevar se doreste o soluţie care să nu lezeze cercetarea, atunci singura posibila este despagubirea corecta a celor care mai revendica retrocedarea terenurilor pe care statiunea le mai are in administrare, dupa sistemul aplicat la exproprierile pentru autostrazi, cu atat mai mult cu cat suprafetele actuale ale statiunilor sunt extrem de reduse.