21-23 august, Târgul mare de vară al Bistriţei. Horia Brenciu, Viţa de Vie, Adda şi Vunk, cap de afiş

Ce are sula cu prefectura? In capul lui Cretu este o mare nebuloasa. El confunda „Zilele orasului” cu „Bulgiul anual”. Una-i una, alta-i alta. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat locul de desfasurare a zilelor Bistritei din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), in targul de vite de la Viisoara, mai nou, Zilele Bistritei se tin aiurea, fara nici o logica dupa cum vrea muschii primarului.
Dupa cum se stie, din punct de vedere istoric, prima mentiune a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Intr-adevar, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare in 16 iulie 2014 orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar fi trebuit ca intregul an sa fie declarat anul jubiliar “BISTRITA-750″, lucru care nu s-a intamplat.
Ulterior, si anume in 1349 Bistrita este amintita ca si oras sub numele de Civitas Bysterce. Din 1353 orasul Bistrita primeste dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august, iar din1366 capata si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul. In 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.
Asadar, referitor la BULGIUL ANUAL, momentul este ulterior primei atestari documentare a orasului, adica la 1353 cand orasul Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. Ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august, dat fiind faptul ca bulgiul mai era cunoscut si sub numele de „Targul de Sfanta Marie”. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.