Basarabia, mulţumim!

Aşa cum scriam în articolul precedent, o delegaţie a Gintei Latine din Sângeorz-Băi, a efectuat o misiune de onoare în Basarabia, Republica Moldova, unde a onorat pe ostaşii români căzuţi pentru dezrobirea neamului nostru. Ginta Latină din oraşul Nisporeni are o activitate foarte vie, desfăşurată în anumite condiţii mai speciale. Există o fermitate, o energie, o hotărâre la oamenii aceştia de dincolo de Prut, o solidaritate între ei, sunt un exemplu.
Am trecut prin vama Sculeni, vameşii fiind deosebit de politicoşi, chiar eleganţi şi am intrat în Moldova noastră de dincolo de Prut. Foarte multă verdeaţă, foarte multe păduri, foarte mulţi salcâmi înfloriţi, foarte multă viţă de vie şi pomi fructiferi, perfect îngrijite, n-am văzut nici un fir de buruiană printre rânduri, totul era admirabil îngrijit şi foarte multe iazuri cu mult peşte.
Ne-am simţit printre ai noştri, au vrut din suflet să ne simţim bine şi aşa a şi fost, ne-au organizat programul admirabil, aveam câteva maşini la dispoziţie, am cunoscut oameni deosebiţi, membri ai Gintei Latine, Tudor Butnaru, Iurie Apostol, Mihai Ulinici, Vladimir Buga.
Aşa cum am mai spus, am văzut acea Troiţă românească reabilitată şi readusă la locul ei de către un grup de membri ai Gintei Latine şi de primarul Nisporenilor, Grigorie Robu. Are inscripţia, „Eroilor căzuţi pentru Dezrobirea Basarabiei”. Troiţa a fost sfinţită sâmbătă în faţa a circa 150 de persoane şi a fost instalată la locul ei istoric şi de veci, lângă Casa Naţională, în preajma celor patru morminte ale ostaşilor români căzuţi la datorie în anul 1941. Au fost intonate imnurile celor două ţări, o gardă militară a prezentat onorul şi s-au tras trei salve de pistol mitralieră. Au vorbit cu suflet, primarul Grigorie Robu, deputatul în Parlamentul României, Constantin Codreanu, Dumitru Lupei, Traian Şorecău.
Organizatorii ne-au umplut timpul cum au ştiut ei mai bine. Tocmai începea un campionat de minifotbal cu participarea şi a două echipe din România, Harghita şi Prahova, turneu organizat în memoria patriotului român Tudor Ţărnea.
Raionul Nisporeni, situat în centrul Moldovei de dincolo de Prut, este atestat documentar din anul 1618 şi este traversat de drumul internaţional Chişinău-Leuşeni care leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană. Raionul Nisporeni are locuri deosebit de pitoreşti, îmbrăcat de vestiţi codrii, mulţi de salcâm, pădurile acestea acoperă cam 20% din suprafaţa totală a raionului, ceea ce este un procentaj demn de invidiat. Sunt aici multe iazuri şi case de vacanţă. La Vărzăreşti este o mânăstire cu acelaşi nume ca satul, una dintre cele mai vechi mânăstiri din Moldova, atestată documentar în anul 1420.
Şcoala Profesională Nisporeni, la căminul elegant al ei am stat şi noi, este recunoscută internaţional şi pentru vinurile sale originala „Crescendo”, aici, dincolo de alte meserii, se învaţă şi aceea de viticultor, la basarabeni producerea şi exportarea vinului este îndeletnicire naţională.
Organizatorii ne-au dus la Vinăria care este amenajată într-o veche mină de calcar, galeriile ei se întind pe o distanţă de 75 de km. şi sunt dispuse pe o suprafaţă de 75 ha. Întreaga arhitectură este construită la adâncimea de 60 de metri, aici este o temperatură constantă de 12-14 grade celsius tot timpul anului şi o umiditate de 90-92%. Vinăria are 800 ha de viţă de vie, aflată într-o zonă de păduri, în coasta Orheiului Vechi. Majoritatea producţiei este exportată în China, SUA, Polonia. Este în plină dezvoltare turismul vinicol, urmând a fi gata primul hotel subteran din Republica Moldova. Se va oferi turiştilor experimentarea vieţii în peşteră.
Am vizitat, în satul Dolna, Muzeul Puşkin, amplasat într-un conac al familiei boierului Ralea. Puşkin a stat trei ani în Basarabia. Mobila este din sec. 18-19, este un pian din 1808, marele poet iubea mult muzica. Conacul este înconjurat de multă verdeaţă. De asemenea, am vizitat cochetul muzeu din Nisporeni.
Am fost şi la „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, înălţată prin contribuţia materială a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a simboliza unitatea lor etnică, lingvistică, istorică, de credinţă şi speranţa în viitor. Crucea are 35 de metri înălţime şi a fost binecuvântată de PF Daniel, Patriarhul BOR, sfinţită şi blagoslovită, în numele Domnului, de un sobor de preoţi ai Patriarhiei Române, în frunte cu IPS Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în ziua de 28 august 2011.
În zona Orheiului vechi, am mai vizitat o bisericuţă săpată în stâncă, cu acces prin nişte galerii.
Nu au fost uitaţi membrii Gintei Latine, din cele două părţi ale Prutului, plecaţi la Domnul, cărora li s-a făcut un parastas de pomenire.
În Basarabia de dincolo de Prut am simţit forţa solidarităţii unor oameni care s-au înşurubat zdravăn în pământul natal şi pentru care lacrima Basarabiei poate naşte mari speranţe de neam. Mulţumim, Basarabia!