O după-amiază literară la Biblioteca Județeană: Premiile SSBN între dicționarul critic ”Scriitori din Bistrița-Năsăud” , ”Măcelăria Kennedy” și ”Crucea nopții”

Sala Gavril Scridon a Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”  a fost în această după-amiază gazda unui triplu eveniment editorial, acțiune bine garnisită cu oficializarea premiilor Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru volume apărute în 2017.

Deși, poetul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Județene, a fost unul din pionii principali ai acestei manifestări culturale, în centrul atenției a stat profesorul Andrei Moldovan, unul din marii critici literari de nivel național, acesta prezentând, pe rând, lista cu premianții SSBN pe 2017, dicționarul critic ”Scriitori din Bistrița-Năsăud” dar și cărțile scrise de Radu Țuculescu și  Menuț Maximinian, ” „Măcelăria Kennedy”, respectiv ”Crucea nopții”.

Premii și premianți

Așa cum se întâmplă în fiecare an, SSBN, adică Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud premiază pe acei scriitori ”harnici” în ale cuvântului, pentru runda 2017,  nominalizările la ”Oscarul” SSBN fiind multe, dar, premianții, doar câțiva. Concret, premiul ”Andrei Mureșanu” a revenit poetului care i-a salvat casa, sigur alături de regretatul Adrian Păunescu (…) the winner is: Alexandru Cristian Miloș, simplu: pentru poezie, pentru că dincolo de toate poveștile, Miloș e poet și încă unul autentic.

La o poezie distanță a venit premiul ”George Coșbuc” , Andrei Moldovan anunțând că acesta merge la, acum, clujeanca Andreea Hedeș pentru volumul de versuri ”Orele Aspre” care vine după un al volum celebru, ”Cartea cu fluturi”.

Pentru premiul ”Gavril Scridon” s-au ”bătut” dr. Mircea Gelu Buta cu ai săi ”Intelectuali îmbisericiți” și Adrian Onofreiu și Cornelia Vlașin cu ”Războiul din spatele tranșeelor”, fiind vorba de tranșeele primului război mondial, câștigători fiind cititorii dar și cei trei autori.

Așa cum era de așteptat, criticul  Andrei Moldovan nu a uitat și de scriitorii care nu fac parte din SSR și cărora le este acordat premiul ”Radu Petrescu”, nominalizații fiind Zorin Diaconescu, Mirela Orban și Radu Țuculescu… The winner is Radu Țuculescu, jurnalist și scriitor, pentru romanul ”Măcelăria Kennedy”, apărut la ”Polirom”. Premiile au fost acordate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Puica. 

Dicționarul critic și ai săi 121 de scriitori români

Ești sau nu ești în dicționar? Nu asta e întrebarea, însă vă putem spune că dicţionarul include şi 55 de parodii şi o postfaţă în versuri de Lucian Perţa. Peste 100 de scriitori activi după anul 1990, mai précis 121, care au tangenţă cu judeţul nostru, fiind născuţi sau activând aici sunt incluşi în acest dicţionar cu date biobibliografice, dar şi cu repere critice şi câte un fragment reprezentativ.
„Dicţionarul critic al scriitorilor din Bistriţa-Năsăud oricând perfectibil, acum la aproape un veac de la unirea tuturor românilor într-un singur stat unitar (literatura i-a unit mult mai devreme), reprezintă o dovadă vie a unei mari bogăţii şi diversităţi spirituale ale acestui ţinut din care nu vor înceta să apară mari valori ale naţiei noastre. Îl dăm la iveală cu gândul la cuvintele lui Liviu Rebreanu „Cantitatea, indiferent de valoare, dovedeşte totuşi bogăţia râvnei creatoare. Înainte de a alege trebuie să ai din ce anume ce alegi. Cantitatea devine astfel premisa calităţii. Bogăţia cantitativă permite o mai îngrijită selecţie calitativă”, a spus criticul literar Andrei Moldovan.

Menuț Maximinian și ”Crucea Nopții”

Prezența volumului de poezie în cadrul triplului eveniment literar a fost  doar o avanpremieră, un semnal la lansarea lui oficială care va avea loc vineri, 16 martie, la sediul Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca, moderatorul întâlnirii fiind Irina Petraș. Prezintă: Constantin Cubleşan, Ion Mureşan, Andrei Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Vasile George Dâncu. 

Tot Andrei Moldovan ne-a vorbit de ”Crucea Nopții” , volumul de versuri care face diferența și are o prefața semnată de Constantin Cubleșan, universul poetic al lui Menuț Maximinian amintind de povestea blagiană a florarului și a risipei sale.

„Menuţ Maximinian se conturează ca o voce lirică distinctă. Autorul acumulează experienţe poetice de referinţă, de la modernismul interbelic puternic diversificat, cât şi de la un neoexpresionism moderat, la un postmodernism al recuperării formelor şi al unui limbaj descătuşat de convenţii. Cu un discurs liric original, dar echilibrat, fără să se lase furat de un spectacular gratuit, poetul ştie să se comunice într-o într-o lume a esenţelor, printr-un limbaj transparent, creator de valori estetice. Universul lui Menuţ Maximinian are în centrul său satul. Nu domină nostalgia după repere pierdute în trecerea vremii, ci risipirea lui într-o lume de azi, poate chiar o naştere nouă a rusticului într-un spaţiu spiritual nou care-şi caută identitatea printr-o vibraţie poetică, nu lipsită de adâncimi tulburătoare: „Când sticla de la lampă crapă sub ger/ cerul e sprijinit de vârful căpiţelor de otavă/ Satul pluteşte”. De fapt, întregul univers poetic al lui Menuţ Maximinian aminteşte de povestea blagiană a florarului şi a risipei sale... De altfel, întregul univers poetic al lui Menuţ Maximinian aminteşte de povestea blagiană a florarului şi a risipei sale” a spus Andrei Moldovan. 

Ambele cărţi au apărut la Editura Școala Ardeleană, editorul George Vasile Dâncu fiind prezent la eveniment şi felicitând pe autori.

Și cu voia dumneavoastră, Radu Țuculescu

E așa cum îl știam de la Radio Cluj, un jurnalist , un scriitor savuros, bun și cu o scriitură de adevărat profesionist, forța sa narativă dându-i dreptul de-a se putea revendica ca unul din marii scriitori români moderni. De altfel, ”Măcelăria Kennedy” este un roman, așa cum spune Țuculescu, inspirat dintr-un caz real:” Prin 1992 când făceam reportaje radio şi TV, am dat de o măcelărie Kennedy. Am rămas uluit. Am intrat înăuntru şi am întrebat: Cotlete Kennedy aveţi? Fudulii Kennedy aveţi? Pe măcelar l-a pufnit râsul. În întreb cum de tocmai Kennedy, că vor întreba tinerii dacă a fost un măcelar celebru.  Proprietarul a spus că lui nu-i pasă, el e fan Kennedy, era democraţie şi el aşa a vrut să-i spună măcelăriei. Într-adevăr, avea o bibliotecă extraordinară şi mi-a dat ideea încă de atunci, fructificată de mine abia acum”.

Măcelăria Kennedy este o carte care, cu siguranță, va dobândi un loc de primă importanță în rândul cititorilor, dar și a criticilor. Este o carte pe care încerci să o citești lent, ca să dureze mai mult, dar, îți este greu să o lași din mână. Este genul de carte care îți dăruiește senzația de a fi prezent printre personajele ei, la sfârșitul lecturii deosebit de captivante, vrei să afli cât mai multe detalii despre noile tale cunoștințe dar ex abrupto relatarea ia sfârșit – spre regretul tău. Deși textul nu este lipsit de venin – ce-i drept destul de blând – Radu Țuculescu își tratează eroii într-o manieră nedisimulată de empatie și îi înconjoară cu multă afecțiune. Nume pline de fantezie precum Haike – săltăreața, Epaminonda zis și Noni, (ajutorul de măcelar – vegetarian), Melpomena – Meli (fiica primarului), populează romanul. Orășelul în care se petrec cele povestite se cheamă Luna de Jos. „Aia de Sus e pe cer, unde altundeva? – se auto-citează autorul – (…)„personajelor le-am dat libertate deplină – mărturisește în continuare Radu Țuculescu – M-au luat cu ele, am râs și am plâns împreună, ne-am certat și ne-am împăcat, ne-am alimentat speranțele și optimismul în timp ce universul se holba, uimit, la noi…”