Revista CONVORBIRI LITERARE nr. 5/2019

Cassian Maria Spiridon continuă studiul despre Alexandru Vlahuță – îndrumătorul, început în numărul anterior al revistei. Studiu are și profilul de comemorare a o sută de ani de la săvârșirea din viață a scriitorului, întâmplată la 13 noiembrie 1919. Scriitorul și poetul a fost un mare animator al mișcării noastre culturale, un publicist de mare acuitate, un îndrumător în acele vremuri încă tulburi, întunecate de primul război mondial, de necazurile și victoriile care au împlinit strălucitorul vis al întregirii neamului. A întemeiat reviste ca „Viața”, „Sămănătorul” și ziare ca „Dacia” care au însemnat etape istorice în dezvoltarea scrisului românesc. „Alexandru Vlahuță rămâne un scriitor de recuperat și revalorificat, acum la comemorarea centenarului, ceea ce se și întâmplă prin reeditarea operei sale într-o ediție îngrijită de Mircea Platon, apărută la Ed. Timpul din Iași.
Un interviu amplu, interesant, dialoguri cu scriitorul Leo Butnar, găzduiește prezentul număr al revistei, realizat de George Motoc. Ioan-Aurel Pop redescoperă, traduce și comentează o poezie scrisă în limba italiană de principele Petru Cercel (1545-1590). Trei pagini de note, gânduri, rostiri apoftegmatice și replici compun cunoscuta rubrică semnată de Gheorghe Grigurcu. Istoricul Alexandru Zub se referă în eseul său, „Universul rustic”, la câteva studii privitoare la lumea satului, o lume socotită de mult timp ca fiind o lume a tăcerii, astăzi aflându-se în plină progresie. Criticul Mircea A. Diaconu dedică un studiu scrierilor în versuri semnate de Miron Kiropol, scriitor care a plecat din România în 1968, reintrat în literatura română după 1989, surprinzând printr-o formulă lirică puternic personalizată.
Prozei române contemporane îi acordă câteva pagini Ioan Holban, abordând cărțile publicate de Radu Țuculescu, de la romanele, nuvelele și schițele publicate în anii '80 ai secolului trecut, la volumele tipărite după 1990, dintre care amintim: „Povestirile mameibătrâne”, „Stalin, cu sapa-nainte”, „Femeile insomniacului”, „Mierla Neagră” și „Măcelăria Kennedy”. „Scrisul lui Radu Țuculescu – notează I.H. – merită urmărit cu toată atenția atât pentru calitățile sale incontestabile, cât și pentru locul oarecum special pe care îl ocupă în literatură /.../” și mai ales în spațiul epicii contemporane, evoluând ca o voce distinctă, inconfundabilă.
Cronici literare și eseuri semnează: Cristian Livescu despre lirica a doi autori, David Alexandru și Theodor George Calcan, fixându-le prin cărțile publicate până în prezent un loc pe scara liricii românești; Constantin Dram se desfășoară pe romanele (cunoscutele policier) scrise de George Arion, oprindu-se asupra noului volum, dintr-o nouă serie se pare, „Trimisul special„ (Ed. Crime Scene Press, București, 2018); Dana Raluca Schipor se apleacă asupra noului volum al criticului clujean Constantina Raveca Buleu, „Critică și empatie”, (Ed. Ideea Europeană, București, 2017); Comentariile critice ale lui Adrian Dinu Rachieru au în vedere volumele a trei poete, Carmen Veronica Steiciuc, Mihaela Grădinaru și Cătălina Orșivschi; Vasile Spiridon comentează opt proze scurte adunate între coperțile cărții „Prăbușirea îngerului” de Constantin Cubleșan (Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018); Antonie Patraș se întoarce în timp la romanele lui George Călinescu, având în vedere mai cu seamă „Scrinul negru” (Ed. Eminescu, București, 1977).
Altă serie de cărți fac subiectul mai multor cronici, recenzii și comentarii. Astfel, Emanuela Ilie scrie despre „Noaptea părului liber”, poeme de Maria Dinu (Ed. Aiuș, Craiova, 2017); Diana Blaga face însemnări la volumul „Nu înțeleg ce mi se-ntâmplă”, versuri de Radu Sergiu Ruba (Ed. Charmides, Bistrița, 2017); Adrian G. Romilă scrie despre un prozator și cărțile sale, Adrian Sângerzan (n. în Bistrița, astăzi rezident la New York, cunoscut medic și publicist), acum având în vedere volumul de proze/povestiri „Drumuri” (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2018); Alexandra Oltean scrie despre proza distopică din volumul „Porunca 8” de Dan Căilean (Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018); Ion Papuc se lansează într-un studiu aplicat volumului „Decoct de femei” de Sorin Lavric (Ed. Ideea Europeană, colecția Istoria mentalităților, 2019); Maria Trandafir se oprește asupra scrierilor cunoscutului romancier Nicolae Breban, asupra romanelor și eseurilor sale – „...o prezență activă a lumii literare, convins de valoarea operei sale, prețuit ca romancier, un optimist care vrea să redescopere bucuria de a trăi”; despre cărțile poetului, filozofului, dramaturgului, publicistului Slavco Almăjan din Novi Sad (Serbia) scrie Catinca Agache; Gellu Dorian însemnează debutul în poezie a Sandrei Cibicenco cu volumul „Salată de cuvinte” (Ed. Charmides, 2019). Etc.