Tinerii liberali bistriţeni au învăţat istoria pe viu la Sighetu Marmaţiei

Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei a fost, pentru a 11-a dată, gazda unui eveniment organizat de Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Hanns Seidel” – Şcoala Memorială „ Gh. I. Brătianu” . Aici au fost prezenţi un număr de 12 tineri liberali bistriţeni, în frunte cu  preşedintele TNL Bistriţa-Năsăud, Florin Moldovan. 
Tinerii liberali bistriţeni au fost însoţiţi şi de Diana Morar, preşedinte OF PNL BN, Stelian Dolha, secretar regional şi prim-vicepreşedinte al PNL BN, dar şi Traian Ogâgău, primarul oraşului Sângeorz-Băi.

De altfel, la Sighetu Marmaţiei a fost prezentă o parte din conducerea Partidului Naţional Liberal: preşedintele Ludovic Orban, secretarul general Robert Sighiartău, vicepreședinții PNL - Dan Motreanu și Lucian Bode, președintele PNL Cluj - Daniel Buda.

“Revin cu mare plăcere la Sighet. Această manifestare este una foarte importantă pentru noi. Este o inițiativă salutară. Din păcate, părinții au uitat să le spună tinerilor despre ceea ce s-a întâmplat în perioada comunistă. Venind la Sighet, tinerii își pot face o imagine despre ceea ce a însemnat această periodă de tristă amintire. Este de ajuns să vadă Memorialul. Vor pleca acasă și vor împărtăși apropiaților ceea ce au aflat și văzut la Sighet. Trebuie să conștientizăm faptul că democrația este foarte fragilă. Democrația trebuie apărată în fiecare zi”, a spus Ludovic Orban, președintele PNL. 

Potrivit preşedintelui TNL Bistriţa-Năsăud, Florin Moldovan, evenimentul reprezintă un punct de reper în parcursul activităţii politice a fiecărui tânăr liberal: „ Școala Memorială “Gh.I.Brătianu” de la Sighet reprezintă pentru întreaga organizație de tineret a Partidului Național Liberal un punct de reper în parcursul activității politice deoarece aici este locul unde marii oameni de stat ai vremurilor au dat marele test al vieții lor și anume cel al statorniciei în crezul lor politic dar și în ideea că România nu mai poate fi dezbinată de interese obscure. Acum, la 100 de ani distanță de la momentul Marii Uniri, noi, tinerii liberali avem obligația de a păstra vie în memoria colectivă munca pe care înaintașii Partidului Național Liberal au depus-o pentru unificarea statului dar mai ales sacrificiile pe care aceștia le-au făcut pentru ca noi să ne bucurăm de libertățile pe care astăzi le avem. Deși de-a lungul anilor Partidul Național Liberal a fost greu încercat, acesta nu a fost și nu va fi vreodată înfrânt!”. 

Important de ştiut: 
GHEORGHE I. BRĂTIANU (n. 1898, Ruginoasa/– d. 27 aprilie 1953, Sighet) a fost doctor în filozofie (1923), şi doctor în litere (1929), membru al Academiei Române. În anul 1926 a intrat în viaţa politică în cadrul Partidului Naţional Liberal, iar în 1930 a fondat o mişcare dizidentă numită Partidul Naţional Liberal (Gh. Brătianu). După venirea staliniştilor la putere, la 15 august 1947, i s-a fixat domiciliu forţat în locuinţa sa din Bucureşti, trei ani de domiciliu obligatoriu. A fost arestat în 6 mai 1950, după o percheziţie domiciliară, efectuată pe motiv că „la locuinţa din strada Popa Chiţi nr. 26 se găsesc materiale ce interesează ordinea şi securitatea poporului”. La 7 mai 1950, a fost încarcerat la Penitenciarul Sighet, unde moare la 27 aprilie 1953, la vârsta de 55 de ani. De-a lungul anilor, asupra morţii istoricului Gheorghe Brătianu s-au emis mai multe ipoteze: asasinat, boală sau sinucidere. Din lipsa documentelor de arhivă relevante, niciuna din aceste ipoteze nu pot fi verificate. Certificatul de deces a fost întocmit retroactiv, la 20 iulie 1957, la rubrica cauza morţii se menţionează: „insuficienţă circulatorie, din cauza caşexiei neoplasmice stomacale”. La 2 octombrie 1971, în urma aprobărilor primite din partea autorităţilor, rămăşiţele pământeşti considerate ca fiind ale lui Gheorghe Brătianu au fost reînhumate în cavoul familial de la Florica, din judeţul Argeş. 

Biroul de presa PNL